Polonia este de trei zile în suferinţă. Din Varşovia până în cele mai mici oraşe, oamenii sunt încă sub şoc şi retrăiesc, parcă, momentele altui aprilie negru, de acum cinci ani, când a murit Papa Ioan Paul al II-lea. Un român şi soţia sa poloneză, stabiliţi în oraşul Sosnowiec, la aproape 300 de kilometri de Capitală, povestesc tragedia chiar din mijlocul ei.
Ca cei mai mulţi polonezi, Radu şi Agnieszka Bailău au aflat despre moartea demnitarilor din Rusia de la televizor. La început au crezut că e o glumă. A venit apoi uluirea, şocul, înmărmurirea. "Eram în pijamale şi prima oară am văzut ştirea pe Euronews. Se spunea că avionul s-a prăbuşit şi în el era şi presedintele. Pe posturile poloneze, moderatorii începuseră să plângă. Nu-mi venea să cred. Apoi m-a sunat Agnieszka. Era şi ea uluită", mărturiseşte Radu Bailău, din Iaşi, stabilit în Polonia din 2007. Căutarea supravieţuitorilor, cele mai lungi 60 de minute "Mă gândeam că nu poate fi adevărat, că e doar o glumă proastă. Întotdeauna am crezut că au cel mai bun avion, dacă nu cel mai nou, atunci cel mai verificat din punct de vedere technic şi că piloţii sunt cei mai buni din ţară", compeletează soţia românului, Agnieszka, care a auzit despre moartea familiei prezidenţiale de pe stradă. Polonezii refuzau să creadă că e adevărat, iar când se întâlneau, sâmbătă şi duminică, vorbeau numai despre accidentul aviatic. Numele celor dispăruţi, anunţate pe rând în presă le dădeau fiori reci. "Lumea încă aştepta să fie supravieţuitori. A durat aproape o oră, o oră lungă, până când ni s-a spus că nu trăieşte nimeni. Am fost impresionaţi că a plâns până şi premierul Tusk, iar relaţia lui cu Kaczyński a fost una tensionată, aşa cum era în România cea dintre Tăriceanu şi Băsescu", povesteşte Agnieszka. Aprilie, luna durerii Tânăra studentă în vârstă de 25 de ani compară momentele pe care le trăieşte Polonia în aceste zile cu cele de acum cinci ani, când oamenii plângeau pierderea Papei Ioan Paul al II-lea. Acum, ca şi atunci, mii de polonezi se adună în pieţele centrale ale marilor oraşe, aprind lumânări, merg la slujbe să se roage pentru cei dispăruţi. "Am fost aici când a murit Papa acum cinci ani şi îmi amintesc că barurile, puburile, discotecile au fost închise vreo două săptămâni. Probabil şi acum în ziua în care vor fi îngropaţi totul va fi închis", povesteşte Radu Bailău, doctorand în Polonia. Presa şi băncile, în doliu Agnieszka spune că mulţi polonezi semnează în cărţile de condoleanţe virtuale, deschise mai ales de site-urile media. "La noi, în Sosnowiec, lumea s-a dus la biserică. Lângă aceste locaşuri s-au format adevărate altare, unde oamenii aprind încontinuu lumânări şi aduc flori. Unii au scos steaguri cu panglici negre la balcoane, iar duminică la ora 12.00, în fiecare localitate s-au ţinut două minute de reculegere", spune tânăra. De altfel, povestesc cei doi, presa poloneză relatează numai despre tragedia de sâmbătă. Toate televiziunile şi-au modificat programul, eliminând emisiunile de divertisment din grilă, iar site-urile de ştiri şi-au schimbat fundalul în negru. "Până şi site-ul băncii la care sunt client şi-a schimbat culoarea din portocaliu în negru", subliniază Radu. El şi soţia sa spun că, până acum, preşedinte Lech Kaczyński nu avea parte de o presă pozitivă. Acum, în programele de ştiri, este prezentat elogios. Moartea lui Kaczyński, o rană deschisă în istoria ţării În acelaşi timp, polonezii de rând construiesc în ultimele zile şi teorii ale conspiraţiei. Că fostul preşedinte şi-a "ordonat" singur moartea, spunându-i comandantului avionului să aterizeze în grabă. Sau că nu a fost vorba de nicio eroare umană, şi prăbuşirea aeronavei a fost dictată politic. "E greu să nu pici în astfel de teorii. Simbolistica zilei e foarte mare. Practic, reprezintă cea mai mare tragedie de după război. Pe 10 aprilie, se făceau 70 de ani de la Katyń, rana deschisă a istoriei Poloniei. Elita Poloniei a fost atunci executată de sovietici, iar în 2010, tot acolo, moare elita republicii. E greu", mărturiseşte românul, impresionat de drama polonezilor. Soţia sa, Agnieszka, crede că, în ciuda criticilor aduse lui Kaczyński, în timpul mandatului său, Polonia a fost o voce puternică în Europa. Cu toate acestea, ar fi avut puţine şanse să câştige din nou preşedinţia Poloniei. Poate fratele său, Jarosław Kaczyński, va reuşi asta. Jarosław, şanse să-i ia locul fratelui geamăn la conducerea Poloniei "Mai mult ca sigur va încerca să profite de pe urma simpatiei şi, probabil, el va fi candidatul desemnat de PiS la alegerile prezidenţiale. Şi are chiar şanse. Totul e organizat din scurt, nimeni nu se gândeşte acum la politică, votul va fi emoţional. Să nu uităm că vor fi multe alegeri şi pentru parlamentari. Mulţi au murit în accident şi din opoziţie şi de la putere", povesteşte Radu Bailău, adăugând că în accident au murit chiar doi parlamentari care reprezentau Sosnowiec, oraşul de peste 220.000 de locuitori, din sud-vestul Poloniei, în care stă. Agnieszka susţine că nu l-ar vota pe fratele fostului preşedinte, întrucât e mult prea conservator. De altfel, în Polonia se vorbea că "Jarosław face şi desface de după cortină, din spatele preşedintelui Lech Kaczyński". "Economia nu va fi influenţată de această tragedie, dar harta politicii va fi refăcută. A murit unul din principalii candidaţi la preşedinţie. Partidul fraţilor Kaczyński nu mai avea majoritatea şi, poate, pe acest fond să ia mai multe voturi la viitoarele alegeri", spune Agnieszka, născută, crescută în Polonia, studentă în anul al doilea la Colegiu „Humanitas” din Sosnowiec.