După exploziile de sâmbătă, în urma cărora 12 oameni şi-au pierdut viaţa şi 14 au fost răniţi la Mina Petrila, ortacii spun că au existat semne care prevesteau dezastrul.
Sub protecţia anonimatului, minerii susţin că în subteran concentraţia de metan era peste limita admisă, însă colegii lor au intrat în şut pentru că altfel şi-ar fi pierdut locul de muncă. Ana, soţia unui miner de la Petrila, povesteşte că omul a ajuns acasă, săptămâna trecută, cu arsuri.
„A venit opărit pe mâini şi pe faţă, iar mai mulţi colegi de-ai lui au fost şi ei opăriţi. Asta înseamnă că acolo ardea ceva“, afirmă femeia.
Doisprezece mineri şi salvatori şi-au pierdut viaţa, sâmbătă, în urma a două explozii succesive care au avut loc la Mina Petrila. Alte 14 persoane au supravieţuit, însă jumătate se zbat între viaţă şi moarte, în două spitale bucureştene. „Situaţia lor este agravată de faptul că, pe lângă arsurile care variază între 50% şi 85% din suprafaţa corpului, au şi arsuri de căi aeriene superioare. Aceşti oameni lucrează în condiţii toxice de mulţi ani, iar şansele lor de supravieţuire sunt influenţate şi de asta“, declară medicii. Colegii victimelor spun că erau conştienţi de pericolul unei explozii, din cauza concentraţiei de gaz din subteran.
Cu ajutorul aparatelor
Dintre cei 14 supravieţuitori ai exploziilor, opt au fost transportaţi în Capitală, cu ambulanţele. Cinci au fost aduşi la Spitalul de Arşi şi au fost operaţi imediat. Patru dintre ei sunt inconştienţi şi respiră doar cu ajutorul aparatelor. Mai exact, Nicolae Iordache, 38 de ani, ajutor de miner, are arsuri pe 80% din suprafaţa corpului, Petru Mihai, muncitor necalificat - pe 85%, Alexandru Socolescu a suferit arsuri pe 55% din corp, iar Nicolae Alexa - pe 35% din corp. Cel de-al cincilea miner rănit, inginerul Victor Tirintică, este într-o stare ceva mai bună. El este conştient şi are arsuri pe 10% din corp.
„Prognosticul este rezervat în privinţa tuturor celor cinci răniţi. Toţi au arsuri şi leziuni ale căilor respiratorii superioare, iar din această cauză pot face stop cardiorespirator“, atenţionează medicul Cristian Niţescu. Şansele de supravieţuire ale unei persoane cu arsuri depind de evoluţia acestora. „Dacă un pacient supravieţuieşte câteva zile nu înseamnă că va fi în afara oricărui pericol. Pot interveni complicaţii chiar şi la câteva săptămâni“, spune Cristian Boeriu, coordonator SMURD Mureş.
„Starea pe termen scurt, foarte gravă“
Nici soarta minerilor aduşi la Spitalul Floreasca nu este foarte bună. Doi dintre aceştia, Şandor Bodoni şi Mihai Sorin Bâlbă, au arsuri pe 70% din corp şi ieri au fost operaţi. „Nu ne putem pronunţa dacă vor supravieţui. Starea lor pe termen scurt este foarte gravă“, ne-a declarat Bogdan Opriţa, purtătorul de cuvânt al spitalului.
Al treilea miner internat la Floreasca, lăcătuşul Constantin Loghin, are arsuri pe 5% din corp, însă a fost adus pentru a se preveni complicaţiile la fractura pe care o are la braţul drept. Alţi şase răniţi, care au traumatisme mai mici, au rămas internaţi la spitalul din Petroşani.
FILMUL TRAGEDIEI Un inginer rănit şi-a scos fratele mort în braţe
Sâmbătă
Ora 14.49. Prima explozie a avut loc la abatajul 431, la 250 de metri sub pământ. La ora producerii accidentului, 16 ortaci se aflau în zona respectivă.
Ora 16.00. Primii opt răniţi sunt scoşi din subteran şi sunt transportaţi cu ambulanţele la Spitalul de Urgenţă din Petroşani.
Ora 16.20. În locul unde s-a produs deflagraţia ajung două echipe de câte cinci salvatori, care identifică opt morţi. Printre cei decedaţi se află inginerul-şef de producţie al exploatării miniere, Iosif Brad, şi şeful sectorului 1, Doru Holingher. Acesta din urmă a fost scos din mină chiar de către fratele său, Sorin Holingher, inginer-şef producţie din cadrul Companiei Naţionale a Huilei.
Deşi era şi el rănit, Sorin Holingher şi-a purtat fratele pe braţe până la abataj. Tot în prima explozie a murit şi Adrian Măţan, ajutor de miner. Tânărul de 27 de ani era student la Petroşani, la Secţia de construcţii.
Ora 18.40. În timpul intervenţiei, una dintre cele două echipe de salvatori este surprinsă în subteran de o a doua explozie, produsă tot la abatajul 431. În urma acesteia, au murit pe loc patru dintre salvatori, iar alţi trei au fost răniţi. Astfel, numărul morţilor a ajuns la 12, iar cel al răniţilor - la 11. Alţi 3 răniţi s-au prezentat la spital singuri, în cursul nopţii.
Minerii salvatori care şi-au pierdut viaţa în cea de-a doua explozie sunt Nicolae Puian, Daniel Frăţilă, Elekes Attila şi Trandafir Vişan. „După ce are loc o explozie, este cel mai indicat să intri în subteran şi să recuperezi victime, deoarece nu mai este niciun gram de metan“, şi-a explicat decizia de a coborî în mină, imediat după explozie, unul dintre salvatorii minieri.
Ora 23.00. Preşedintele Traian Băsescu i-a vizitat pe răniţii internaţi la Secţia terapie intensivă de la Spitalul de Urgenţă din Petroşani, după care s-a deplasat la Petrila, unde a ajuns la miezul nopţii.
Duminică
Ora 0.30. Cealaltă echipă de salvatori a reuşit să-i scoată pe patru dintre minerii morţi în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică. Orice intervenţie în subteran a fost sistată pentru 48 de ore de către CNH, din cauza riscului de a se produce noi explozii.
Ora 5.00. Opt dintre minerii răniţi, respectiv cei care au suferit arsuri grave în urma exploziei, au fost transportaţi la două spitale din Bucureşti cu opt ambulanţe, dintre care două tip C1, cu echipament de terapie intensivă. Transportul a durat aproximativ cinci ore şi jumătate.
„S-a decis transportul terestru tocmai din cauza condiţiilor climatice care au făcut imposibil zborul fie cu avionul, fie cu elicopterul. Pe timpul transportului am ţinut legătura cu toţi colegii de pe ambulanţele din convoi. Nu au fost probleme deosebite, mai ales că am fost însoţiţi tot timpul de reprezentanţii Poliţiei Rutiere din judeţele prin care am trecut. La Piteşti am făcut, în circa 10-15 minute, schimbul tuburilor de oxigen, cu ajutorul colegilor de la Serviciul de Ambulanţă Argeş“, a declarat doctorul Cristian Boeriu, medicul coordonator al SMURD Mureş.
12 oameni au pierit în urma a două explozii survenite, la interval de 4 ore, în mina de la Petrila
SEMNE
Ortacii ştiau de câteva zile de pericolul unei explozii din cauza gazelor, dar au fost obligaţi să intre în mină
La poarta Minei Petrila, oamenii povestesc că, încă de la începutul săptămânii trecute, o serie de evenimente prevesteau producerea tragediei. Ortacii spun că, în subteran, concentraţia de metan era peste limita admisă, dar că au intrat în mină pentru că altfel şi-ar fi pierdut slujba.
Soţia unui miner de la Petrila susţine că acesta a venit acasă săptămâna trecută cu mâinile şi faţa opărite. „Mai mulţi colegi de-ai bărbatului meu au fost şi ei opăriţi. Asta înseamnă că acolo ardea ceva“, mărturiseşte Ana. Varianta femeii este confirmată şi de personalul medical de la o clinică din Petroşani. „Încă de vineri seara am avut un miner care prezenta arsuri. A venit de la Mina Petrila, unde se pare că ar fi fost un foc de mină“, susţine o asistentă medicală.
Fără să-şi dea numele de frică să nu fie daţi afară, ortacii din Petrila spun că nu au cui să se plângă în legătură cu condiţiile în care lucrează. „Se ştia că există concentraţie mare de metan în zona unde a avut loc explozia. Nu ai cui să te plângi. Ne-au dat afară din birou, ne-au trimis să lucrăm în condiţiile alea“, afirmă un miner, sub protecţia anonimatului.
Sindicaliştii petreceau sâmbătă cu şefii CNH
Pe de altă parte, Marin Condescu, şeful Centralei Naţionale Miniere, ne-a declarat că parametrii care indică prezenţa gazelor erau sub minimul admis la ora 15.45, când minerii salvatori au intrat după trupurile celor morţi în prima explozie. „La acea mină este un foc deschis controlat de mai mulţi ani, însă nimeni nu ar fi intrat dacă ar fi fost periculos“, spune Condescu. De aceeaşi părere este şi secretarul de stat din Ministerul Economiei Viorel Palaşcă: „Nu a fost nimeni obligat să intre în mină. Cărbunele se afla în proces de autoaprindere, ei ştiau acest lucru, iar programul de muncă a fost asumat de conducerea minei“.
Sindicatele miniere din Valea Jiului sunt extrem de apropiate de conducerea Companiei Naţionale a Huilei (CNH). Liga Sindicatelor Miniere chiar a remis un comunicat săptămâna trecută prin care îi îndemna pe ortaci să voteze la uninominale cu şefii lor, care sunt înscrişi în cursa electorală: directorul general Daniel Surulescu şi directorul securitate în muncă Petre Drăgoescu. Sindicatele au organizat mai multe mese festive cu minerii, unde invitaţi erau cei doi şefi, una dintre aceste petreceri fiind chiar sâmbătă.
Salarii în loc de investiţii
Singura reacţie mai dură a venit din partea liderului sindical Zoltan Lakatoş, care a susţinut că răspunzători de tragedie ar fi cei din conducerea minei, deoarece nu au investit suficient în retehnologizare, ci doar în salarii.
Fostul secretar de stat din domeniu Cosmin Popescu ne-a declarat că, în 2006, CNH a demarat o licitaţie pentru achiziţionarea unui complex mecanic (care ar fi eliminat factorul uman din munca în subteran). Investiţia a fost însă abandonată pentru că banii necesari au fost alocaţi salariilor aferente anului 2007. Instalaţia ar costa 5-6 milioane de euro, iar bugetul pe anul 2007 confirmă acest lucru, întrucât a prevăzut majorarea cu 24 de milioane de lei a cheltuielilor cu personalul, din care 17 milioane pentru salarii, iar restul pentru asigurări sociale.
Palaşcă infirmă aceste date. El spune că utilajul s-a cumpărat pentru Mina Lupeni şi că la Petrila nu se putea instala un astfel de complex. Tot în 2006 s-a decis organizarea unei licitaţii pentru achiziţia de detectoare de gaze, de asemenea nefinalizată. (Florentina Cioacă)
PETROŞANI
„Ştiam că avem 1% şanse şi am intrat“ Salvatorii care au ajuns la Spitalul de Urgenţă din Petroşani sunt fericiţi că au scăpat cu viaţă, dar nu uită clipele de groază pe care le-au trăit sub pământ. În salonul 10 de la chirurgie, se află cei şase răniţi care au rămas la Petroşani, dintre care patru sunt membri ai echipei de salvatori. Nu se ştie cum, dar mai găsesc resursele necesare să glumească pe seama faptului că au fost la un pas să joace cărţi cu ortacii lor care au murit. „Eram cu ei acum, acolo la marginea cazanului, jucam o carte, că suntem oameni buni şi nu ne băga înăuntru la cazan. Am doi băieţi şi, dacă mâine trebuie să intru după ceilalţi, mâine intru iar. Noi nu-i lăsăm acolo“, spune unul dintre salvatori de pe patul de spital. Cu lacrimi în ochi, toţi povestesc că s-au întors din iad, pentru că acolo totul arde şi că la numai câţiva paşi şi-au văzut colegii morţi. Nu au mai apucat să-i scoată, dar sunt gata să intre oricând.
„Copiii lor plâng la poarta minei. Viaţa noastră are preţ atât cât să le aducem copiilor mâncare, iar cei de la gura minei care au rămas orfani îşi aşteaptă taţii să-i îngroape. Ştiam că avem 1 la sută şanse ieri (sâmbătă - n.r.) şi am intrat, intru oricând dacă trebuie“, mai spune altul, ars şi el pe faţă şi mâini şi învelit în pături, pentru că are frisoane de la arsuri.
„Mi-aş dori să dau timpul înapoi cu o zi. Acolo în mină mi-a murit naşul şi l-am văzut, dar nu am putut să-l scot, iar la Bucureşti mi-a ajuns un nepot ars şi el grav“, povesteşte un alt salvator.
"Viaţa noastră are preţ atât cât să le aducem copiilor mâncare, iar cei de la gura minei care au rămas orfani îşi aşteaptă taţii să-i îngroape." - Unul dintre salvatori
OPORTUNITATE
Drama, folosită electoral
Politicienii români au profitat şi de explozia de la Petrila pentru a-şi continua campania electorală. Imediat după deflagraţie, premierul Călin Popescu-Tăriceanu le-a cerut miniştrilor economiei, muncii şi internelor să constituie un grup de coordonare care să se deplaseze de urgenţă la Mina Petrila, pentru a sprijini operaţiunile de salvare a minerilor blocaţi în subteran.
Sâmbătă noaptea, în zonă a ajuns şi preşedintele Traian Băsescu. Acesta i-a vizitat pe minerii aflaţi la Terapie Intensivă la Spitalul de Urgenţă din Petroş ani şi s-a îndreptat spre Petrila, unde a discutat cu reprezentanţii Companiei Naţionale a Huilei.
Duminică dimineaţă, şeful statului a mai făcut o vizită scurtă la spital. Ca să nu rămână mai prejos, premierul a mers şi el la spital, în cursul după-amiezii.
PNL a anunţat chiar că a anulat acţiunile de campanie de ieri, din respect pentru victimele de la Petrila, în timp ce Partidul Democrat Liberal a ţinut să le transmită condoleanţe familiilor celor care au murit în accident. DISPONIBILIZĂRI
Tăriceanu a dat startul la disponibilizări Disponibilizările în sectorul minier au început în urmă cu 11 ani, în baza unui program adoptat de guvernul Ciorbea. Primele concedieri au fost aprobate de Călin Popescu-Tăriceanu, care în aceea perioadă deţinea funcţia de ministru al industriilor. Numai în perioada august 1997-decembrie 1999, peste 90.000 de persoane, dintr-un total de 175.000 de angajaţi, au fost concediate. Până în prezent, din cele 550 de mine şi cariere pentru care s-a aprobat închiderea, lucrările au fost finalizate la 182 dintre ele, iar la 330 dintre obiectivele miniere lucrările de închidere nu au fost demarate încă. La Compania Naţională a Huilei Petroşani, dintre cei aproximativ 50.000 de angajaţi înainte de 1997, anul acesta s-a ajuns la circa 11.500. În 2007, compania era în situaţia de a angaja câteva zeci de noi salariaţi, întrucât, din cauza plecărilor masive, valul de pensionari din acel an lăsa prea multe locuri vacante. (Florentina Cioacă)
CHELTUIELI
Şefii CNH, plimbăreţi pe banii statului
Compania Naţională a Huilei (CNH) ocupă primul loc în topul datornicilor la stat, cu restanţe de 1,15 miliarde de lei, însă acest lucru nu i-a împiedicat pe şefii companiei să cheltuiască, anul trecut, 90.000 de euro pe deplasări în străinătate, în ţări precum Mongolia, Finlanda sau Sri Lanka. Anul acesta, şefii minerilor au bifat la capitolul destinaţii Lyon (Franţa), Ankara (Turcia) şi Las Vegas (Statele Unite). EVZ a relatat, în urmă cu o lună, că directorul general şi cel comercial al companiei au cheltuit 25.000 de lei pentru o deplasare de nouă zile în Las Vegas, la o expoziţie care a durat trei zile. Întrebaţi despre existenţa unui mandat oficial din partea ministrului economiei pentru ca directorul general Daniel Surulescu să reprezinte autorităţile române la acel eveniment, secretarul de stat din industrie Viorel Palaşcă ne-a declarat că nu a fost emis un astfel de ordin. Potrivit lui Palaşcă, Surulescu a fost în Statele Unite ca turist, deşi, conform CNH, cheltuielile au fost acoperite de companie. (Florentina Cioacă)
BILANŢ
Cele mai grave accidente din Valea Jiului
Istoria gri a Minei Petrila este pătată de multe zile negre, cu explozii, surpări, căderi în gol. Cel mai grav accident s-a produs aici în februarie 1980, provocând moartea a 14 oameni. În restul Văii Jiului, sute de oameni şi-au găsit sfârşitul în accidente similare.
> 7 iunie 1920: avea loc cel mai grav accident din istoria mineritului românesc - la Anina, 217 oameni au fost omorâţi de patru explozii în camerele de depozitare ale minei;
> 29 noiembrie 1980: la Livezeni s-a produs o explozie de metan. 53 de mineri au murit, alţi 24 au fost răniţi. Cauzele: „Deficienţe în aeraj, întreţinerea şi exploatarea necorespunzătoare a instalaţiilor“;
> 18 februarie 1982: 14 mineri au murit la Petrila, iar 15 au fost răniţi după aprinderea prafului de cărbune. Cauza: adoptarea unei tehnologii de lucru necorespunzătoare;
> 22 martie 1986: o explozie a ucis 17 oameni, în Mina Vulcan. Alţi opt oameni au murit a doua zi, în timp ce încercau să determine cauzele primului accident;
> 26 iulie 1996: trei mineri şi-au pierdut viaţa în timpul unei intervenţii la puţul de aeraj al Minei Petrila. Ei au căzut de la o înălţime de peste 40 de metri, după ce platforma pe care se aflau s-a rupt;
> 12 septembrie 1996: la Mina Petrila, o deflagraţie cauzată de explozivul folosit pentru sfărâmarea unui bloc de steril a cauzat moartea a patru oameni şi rănirea unuia;
> 7 august 2001: un accident cauzat de o explozie de gaz metan produce moartea a 14 mineri, în Mina Vulcan.
> 15 mai 2002: 10 persoane şi-au pierdut viaţa, în aceeaşi exploatare, în urma unei deflagraţii. Alţi patru mineri au fost răniţi.
Citiţi şi: EDITORIALUL EVZ: Cronica unor morţi anunţate
Mina Petrila, închisă pentru încă 48 de ore