Editura Evenimentul si Capital

Trădarea cearșafurilor. Viața la Curte

Autor: | | 1 Comentarii | 14805 Vizualizari

Doamna Maricela fusese contabilă, până într-o zi când un judecător nemilos a condamnat-o la cinci ani de închisoare pentru o complicitate la evaziune fiscală. Făcuse ea pe curajoasa și nu-l denunțase pe patronul firmei unde lucrase, gândindu-se că va scăpa doar cu o suspendare a pedepsei, după spusele avocatului. E adevărat că primise și o sumă frumușică de bani ca să-și țină gura, dar dacă ar fi știut că o așteaptă atâția ani de pușcărie, n-ar mai fi căzut la învoială.

Anii de detenție au trecut greu. Bărbatul a părăsit-o și a fugit cu toți banii pe care îi aveau puși de-o parte, iar copii n-apucase să facă, fiind ocpupată cu evaziunea fiscală. Nimeni n-a vizitat-o, nimănui nu i-a păsat de ea. Noroc că își făcuse câteva prietene în închisoare și mai avea cu cine schimba două vorbe.

Dar zilele trec al naibii de greu când ești doar tu cu tine. Se apropia liberarea și se gândea cu groază că trebuie să ia viața de la capăt. Măcar avea o casă la care să se întoarcă. Bărbatu-său, mustrat de conștiință probabil, avusese grijă să-i plătească întreținerea tot timpul cât fusese arestată și se ferise să spună vecinilor ceva despre Maricela.

Toată lumea o știa plecată în Italia să îngrijească de bătrâni și să facă menaj. A fost eliberată condiționat pe motiv de bună purtare, iar statul a aruncat-o în brațele nemiloase ale societății. Maricela privea acum lumea cu alți ochi. Gustul libertății se simte altfel după ce ai stat atâta timp printre gratii.

În prima noapte a rătăcit pe străzi, adulmecând totul, precum un animal sălbatic care descoperă civilizația. A băut cafea adevărată și a mâncat gogoși fierbinți. Se bucura ca un copil căruia viața i-a adus numai plăceri.

O lună de zile s-a scurs greu. A încercat să-și regăsească bărbatul, dar omul își luase nevastă și aștepta primul copil. Stătea în casă nouă, cumpărată cu banii ei. Maricela l-a așteptat într-o dimineață, la ieșirea din bloc.

– Ce bine-ți mai merge, ai făcut burtă!

– Ce-i cu tine aici? Cum ai aflat unde stau?

Stai liniștit, nu vreau să-ți fac probleme. Dă-mi banii pe care mi i-ai furat și te las în pace.

– Ia vezi-ți de treaba ta, Maricela. N-am ce bani să-ți dau.

– A, nu? Păi atunci ia să mă duc eu la poliție să-ți fac o plângere penală, că am învățat multe cât am stat închisă.

– N-ai decât. Ce-o să le spui, că ți-am furat banii pe care ți i-a dat șeful tău infractor ca să-ți ții gura?

Maricela a tăcut. Bărbatul avea dreptate - nu-l putea reclama.

– Măcar găsesște-mi un loc de muncă să am din ce trăi.

– Lasă-mă să mă gândesc câteva zile. Și termină cu amenințările. Că altfel uit de tine.

– Dă-mi și mie niște bani cu împrumut.

A scos din buzunar 300 de lei și i-a întins femeii.Peste nici trei săptămâni. Maricela era angajată administrator al unui bloc de locuințe de vacanță, undeva la mare. Proprietarii erau oameni bogați, care n-aveau timp să se ocupe de schibatul cearșafurilor și de aspirat muștele ori păienjenii. Pentru asta existau menajere, dar femeile astea trebuia să fie coordonate de un om de încredere. Acel om era Maricela.

Îi dăduseră spre păstrare toate cheile apartamentelor, fiind un fel de chelăreasă cu puteri sporite. Cum obținuse postul ăsta cu un cazier ca al ei, n-aș putea să vă spun. Cert e că acum avea toate motivele să creadă că viața ei se va schimba în bine.

Fosta administratoră a imobilului era cercetată într-un dosar de furt și distrugere, astfel că postul rămăsese vacant pentru o fostă condamnată pentru evaziune fiscală. Dar să-i acordăm Maricelei puțină încredere și să sperăm că anii de pușcărie au reeducat-o.

La început s-a ocupat cu mare atenție de găsirea unor menajere cinstite și de încredere. Avea în admnistrare cincisprezece apartamente și totul trebuia să fie impecabil.

– Doamna Maricela, la etajul doi se văd niște infiltrații pe tavan. Ce facem, anunțăm proprietarul ? o întrebase cel care răspundea de instalații.

– Tu crezi că eu deranjez omul până nu știu despre ce e vorba ? Vezi ce s-a întâmplat și îmi raportezi.

– Doamna Maricela, s-a depus piatră pe bateriile de la toate băile. Îmi trebuie o substanță mai puternică, se văita o menajeră.

Maricela le rezolva pe toate. Proprietarii începuseră să o placă pentru că le luase toate grijile de pe cap. În schim, nu se gândise niciunul să-i dea mai mulți bani și o țineau pe un salariu de mizerie. Noroc că n-avea familie, că altfel ar fi fost tentată să dea iar piept cu Codul penal.

Dar chiar și așa, tot o mai izbeau din când în când gânduri de îmbogățire. Avea atâtea lucruri de valoare pe mână, încât uneori chiar și ea se mira cum rezistă tentației.

Într-o zi, pe când se pregătea să mai facă o ultimă inspecție înainte de weekendul în care proprietarii își făceau apariția, a găsit printre cearșafurile unui pat de la apartamentul numărul zece, un paznic care-și făcea de cap cu o domnișoară.

Bărbatul a încremenit și nu mai știa cum să-și adune hainele împrăștiate prin încăpere.

– Doamna Maricela, vă rog să mă iertați. Am fost un prost. Dar trebuia să schimbe așternuturile azi și am zis să profit și eu înainte. Vă promit că nu se va mai repeta.

– Ieși afară, i-a poruncit fetei care privea uluită scena. Lasă cearșaful aici, unde crezi că pleci cu el

Ninge in Romania! Avertisment de ultima ora de la meteorologi!

Pagina 1 din 2

Opiniile exprimate de invitații EVZ aparțin autorilor și nu reprezintă punctul de vedere al publicației




Stirile zilei

Alte articole din categoria: Invitaţii evz

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI
Tema zilei