Zece judeţe au dat pe bunuri şi servicii peste o treime din suma totală alocată acestui segment în întreaga ţară. Autorităţile locale dau din umeri.
Timiş, Cluj şi Constanţa ţin capul de afiş în clasamentul celor mai cheltuitoare judeţe ale ţării într-un an de criză. Topul celor zece zone care au plătit mulţi bani pe bunuri şi servicii, în primele şapte luni ale anului, mai cuprinde judeţele Braşov, Ilfov, Bihor, Prahova, Mureş, Iaşi şi Dolj, conform datelor transmise EVZ de Ministerul Finanţelor.
Cheltuielile cu bunurile şi serviciile realizate de cele zece judeţe reprezintă circa 1,6 miliarde lei (circa 376 milioane euro), peste o treime din sumele puse la bătaie de toate cele 42 de judeţe. Dacă adăugăm şi banii pe care autorităţile din Capitală i-au dat pe bunuri şi servicii (853 milioane lei), suma se apropie de 54% din totalul de 4,5 miliarde lei (peste un miliard de euro).
La polul opus se situează judeţele Giurgiu (28,8 milioane lei), Sălaj (36,6 milioane lei) şi Tulcea (41,9 milioane lei). Potrivit execuţiei bugetare la finele lunii iulie, bugetul central şi-a redus cheltuielile cu bunurile şi serviciile cu aproape 25%, în timp ce la bugetele locale s-a consumat cu circa 8% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
"Bani folosiţi pentru investiţii locale", la Cluj
Prefectul judeţului Cluj, Florin Stamatian, este de părere că a spune că au fost înregistrate depăşiri la capitolul cheltuieli cu bunuri şi servicii este "o mare prostie".
"S-au cerut la un moment dat aceste situaţii şi între cheltuieli au figurat şi lucrări la întreţinere sau reparaţie de drumuri. Este o mare prostie să zici că este vorba despre o depăşire din moment ce primăria unei anume localităţi a avut venituri din surse proprii şi a cheltuit banii în folosul comunităţii locale, pentru binele oamenilor care trăiesc acolo. Nu au fost bani de la guvern", a spus prefectul de Cluj.
În judeţul Cluj, în urma controalelor efectuate, nu s-a stabilit nicio depăşire a acestor cheltuieli la capitolul achiziţii. "La nicio primărie nu au fost excese la cheltuielile de protocol sau telefon. Accentuarea acestui subiect face parte, în opinia mea, din domeniul luptei politice. Nu guvernul face scandal, ci opoziţia", crede prefectul.
La Timiş nu se cunosc detalii
"Este o sumă globală, numai Finanţele ar putea şti detaliat. Consiliul Judeţean Timiş a făcut acea reducere de 20% din cheltuieli anul acesta", a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc.
La rândul său, prefectul de Timiş, Mircea Băcală, declară: "Detaliat, nu cunosc pe ce s-au cheltuit banii de către municipalitatea de pe Bega, pentru că şi eu am primit doar suma cumulată". Potrivit lui, din suma totală, peste 50% sunt cheltuielile primăriei Timişoara. Restul se împarte la celelalte 98 de comune şi oraşe din judeţ şi la Consiliul Judeţean Timiş. (Au contribuit Georgeta Petrovici şi Mihai Şoica)
CHELTUIELI NEJUSTIFICATE
Pe ce merg banii de bunuri şi servicii
Servicii de consultanţă, publicitate sau proiectare, precum şi pubele sau alte obiecte pe care municipalităţile le-au considerat necesare. Aceasta este destinaţia banilor prezentaţi în rapoarte la categoria "bunuri şi servicii", în perioada ianuarie-iulie 2010.
Spre exemplu, municipalitatea din Bucureşti a dat aproape 9 milioane lei, fără TVA, pe servicii de arhitectură, inginerie, proiectare şi consultanţă, potrivit anunţurilor de licitaţie făcute publice.
Primăria Suceava a plătit circa 800.000 lei pentru servicii de publicitate, iar la Bacău, consiliul judeţean a cheltuit 457.000 lei pe un raport privind analiza sistemului de servicii sociale din judeţ.
Pentru întreţinerea programului informatic, municipalitatea din Arad a încheiat un contract în valoare de peste 100.000 lei. Totodată, Consiliul Judeţean Dolj a alocat 2,2 milioane lei pentru proiectare tehnică pentru lucrări publice. Sumele menţionate nu conţin TVA.
Laptopuri şi aer condiţionat
Potrivit unui raport publicat în luna mai, în primele patru luni ale anului instituţiile guvernamentale şi companiile de stat au cheltuit pe bunuri şi servicii circa 124 milioane euro, sumă apropiată celei din întregul an 2009. Banii au fost plătiţi pentru achiziţia unor obiecte precum laptopuri, computere, maşini, telefoane mobile, aparate de aer condiţionat sau fotocopiatoare şi imprimante laser color. În lista destinaţiei sumelor se înscriu şi bunuri ca aparate de gătit, fotolii, perne, prosoape, aspiratoare, uscătoare pentru mâini sau perii de toaletă.
Ministerul Finanţelor, care face achiziţii şi pentru alte autorităţi, a cumpărat maşini şi motociclete, 5 şalupe fluviale de patrulare, computere personale, servere, camere web, binocluri, sisteme video de supraveghere şi electronice.