În fiecare an, imediat după afişarea rezultatelor de la Bacalaureat, se dă startul competiţiei acerbe pentru locurile celor mai bune facultăţi. La mare căutare sunt specializările care, imediat după absolvire sau chiar în timpul anilor de studiu, oferă şanse mari de angajare şi salarii cel puţin decente.
Este şi cazul Universităţii Politehnica din Bucureşti, acolo unde tinerii se înghesuie ştiind că, la finalul studiilor vor avea job-ul asigurat. "Există o cerere masivă de ingineri din partea marilor companii. Asta e şi unul dintre motivele plecării celor de Nokia din România, faptul că nu avem forţă de muncă calificată. Ca să vă faceţi o ideea cam cât de mare e nevoia angajatorilor, imaginaţi-vă că jumătate dintre studenţi lucrează în domeniu încă din anul II, ceea ce a devenit chiar o problemă", spune Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii.
O ţară de stomatologi şi poligloţi
În ciuda materiei dificile şi a salariilor modeste pe care le primesc rezidenţii, Medicina atrage studenţii ca un magnet. Motivul? Oportunitatea de a face carieră în străinătate. La Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davilla" din Bucureşti, vara trecută, s-a înregistrat cea mai mare concurenţă din ultimii 21 de ani, adică patru candidaţi pe loc. În top au condus detaşat facultăţile de Tehnică Dentară şi Kinetoterapie, dar cererea a fost mare şi la Facultatea de Moaşe.
Cele mai "vânate" facultăţi ale Universităţii din Bucureşti au fost Administraţie şi Afaceri (9,86 candidaţi pe loc), Geografie (7,35 candidaţi pe loc), Limbi şi Literaturi Străine (7,23 candidaţi pe loc), Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (6,57). Ca specializare însă, cei mai mulţi elevi s-au îndreptat spre "Limbi moderne Aplicate", din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, unde concurenţa a fost de 70 de candidaţi pe loc.
La "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, marea surpriză s-a înregistrat la Educaţie Fizică şi Sport, unde concurenţa a fost mai mare decât la Drept şi la Economie, facultăţi care, în mod tradiţional, atrag cel mai mare număr de candidaţi. Pentru un loc la Sport au candidat 5,7 candidaţi. Şi la Filosofie a fost concurenţă ridicată: patru candidaţi pe un loc, iar la Drept-3 candidaţi pe loc. "Vă spun sincer că nici nu am mai la vreo metodă de promovare şi cum toate astea am avit suficienţi studenţi. Copiii ăştia ştiu să discearnă între o programă de calitate şi mirajul oferit de universităţile <<gonflabile>>, de la privat", explică Vasile Işan, rectorul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza".
În Cluj Napoca, cea mai solicitată a fost Universitatea "Babeş Bolyai", pentru facultăţile de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (5,02 candidaţi pe loc), Drept (5,7 pe loc), Business (5, 55 pe loc), Educaţie Fizică şi Sport (4,92/ loc), Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei (4,26 pe loc).
Laboratoarele moderne duc lipsă de cercetători
În timp ce la unele facultăţi a fost coadă la înscriere, la alte, a bătut vântul. Absolvenţii de liceu au ocolit Facultatea de Fizică din Bucureşti, iar admiterea pe bază de examen n-a făcut decât să înrăutăţească situaţia. "La Ştiinţe, în general, concu¬renţa este redusă. Fizica este destul de grea, iar candidaţii ştiu că dacă se angajează la un astfel de program de studiu nu le va fi deloc uşor", recunoaşte Ştefan Antohe, decanul facultăţii. Potrivit acestuia, nu gândul că vor deveni nişte şomeri cu diplomă pune pe fugă studenţii, ci ideea că nu vor face faţă volumului de învăţare.
"Facultatea beneficiază de o infrastructură bună, are aparatură şi laboratoare noi, e implicată în diverse parteneriate şi proiecte de cercetare, iar absolvenţii nu au probleme la angajare. O mare oportunitate e proiectul cu cel mai mare laser din lume, cel de la Măgurele, sper că tinerii vor fi atraşi de această provocare", spune Ştefan Antohe.