Avocatul Adrian Toni Neașu, fost membru al CSM, a comentat joi seară pe subiectul Laurei Codruța Kovesi care se află pe lista pentru desemnarea unui procuror-șef european, susținând că fosta șefă a DNA nu va putea să ocupe o astfel de funcție.
Toni Neacșu subliniază în acest sens, într-o postare pe Facebook că pentru ocuparea funcției de procuror șef european criteriile sunt foarte dure, iar „regulile statului de drept sunt obligatorii la nivelul Uniunii Europene”
„Nu cred că d-na procuror Laura Codruța Kovesi va ocupa funcția de procuror-șef european.
Criteriile de selecție sunt foarte dure iar angajamentul dovedit pentru drepturile fundamentale și regulile statului de drept sunt obligatorii la nivelul Uniunii Europene. Uniunea Europeană, inclusiv prin instituțiile sale, este o zona a supremației drepturilor omului, a statului de drept intangibil și a protecției active a drepturilor și libertăților fundamentale.
Și acum câteva fapte.
Parchetul european a fost instituit prin Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului UE de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO). Competența sa este în prezent limitată la fraudele cu fonduri europene. Până în prezent 22 din cele 28 de state membre UE au agreat instituirea Parchetului european. Este programat să devină funcțional în 2020. În 2019 se vor desemna procurorii europeni de către statele membre și va fi ales procurorul-șef european.
Procurorul șef european este selectat de o comisie de 12 experți independenți și este numit în funcție de Parlamentul European și Consiliu pentru un mandat de șapte ani, care nu poate fi reînnoit. Consiliul European decide cu majoritate simplă iar România este reărezentată aici de președintele Klaus Johannis.
Printre criteriile de selecție ale procurorului șef european, potrivit Anunțului din data de 19.11.2018, se numără și următoarele: - rezultate bune demonstrate, obținute într-o funcție de conducere de nivel superior în cadrul unui parchet sau al unei autorități judiciar. - să demonstreze înțelegerea principiilor independenței și protejării drepturilor fundamentale necesare în desfășurarea funcției de investigare/urmărire penală. - să aibă standarde înalte de etică și integritate personală.
Motivul revocării d-ei procuror Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA este exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale în această funcție, deci un management defectuos. Dincolo de toate aprecierile interne și externe ale mandatului de conducere al d-ei procuror Kovesi rămâne realitatea că al doilea său mandat s-a încheiat prematur, prin aplicarea celei mai grave sancțiuni pentru necorespunderea profesională în funcția de conducere.
Revocarea din funcția de procuror șef este trecută în dosarul personal al magistratului, aflat la Consiliul Superior al Magistraturii. Printre motivele de revocare, care desigur vor fi avute în vedere de comisia europeană de selecție, se află și încălcarea drepturilor fundamentale prevăzute în Constituție, comportamentul excesiv de autoritar, discreționar contrar obligațiilor deontologice ale profesiei de magistrat, contestarea Constituției României însăși și a activității Curții Constituționale și încălcarea regulilor de funcționare ale statului de drept.
Ulterior revocării din funcție pentru eșecul managerial, prin Decizia CCR din 16 ianuarie 2019 s-a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul României, pe de-o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informaţii a Protocolului nr. 00750 din 4 februarie 2009.
D-na procuror Kovesi, la acea dată în calitate de Procuror general al României, a determinat prin semnarea acestui Protocol secret o gravă încălcare a Constituției și implicit a drepturilor și libertăților fundamentale.
În acest moment pe rolul Secției de procurori a CSM, constituită ca instanță disciplinară, se află două acțiuni disciplinare exercitate față de aceasta pentru încălcarea statutului profesiei de magistrat. Amânarea lor de către Secția pentru procurori nu îi aduce nici un avantaj candidatului român la funcția de demnitate europeană, pentru că asupra sa planează suspiciuni privind săvârșirea unor abateri disciplinare grave, incompatibile cu profilul etic și deontologic al procurorului șef european. Secția pentru procurori ar ajuta-o pe d-na Kovesi dacă ar soluționa acțiunile disciplinare cât mai repede.
De asemenea, pe rolul PICCJ se află mai multe plângeri penale care au ca obiect posibile fapte penale săvârșite de aceasta în timpul funcției. După publicarea motivării Deciziei CCR privind protocoalele, cu siguranță aceste plângeri penale se vor înmulți. Deși prezumția de nevinovăție funcționează, o trimitere în judecată va pune capăt oricărei discuții privind demnitatea europeană”, a scris Adrian Toni Neașu, pe Facebook.