Adrian Toni Neacșu, fost judecător și fost membru CSM, a vorbit despre cazul Bombonica și cum instanțele de judecată nu mai pot condamna pentru abuz în serviciu cât timp nu se va institui un prag valoric.
„Ultimul retus al concluziilor pentru Bombonica Prodana. Concluzia mea? Instanțele nu mai pot condamna pentru abuz în serviciu cât timp nu se instituie legislativ un prag valoric, a spus-o răspicat Curtea Constituțională chiar in acest dosar, prin Decizia 392/2017. Asta pentru cine spunea că prin achitarea prejudiciului am recunoscut fapta (a noastră și a altora)”, a spus Neacșu.
„Urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016 și a Deciziei Curții Constituționale nr. 392/2017, ambele neurmate de punerea de acord a prevederilor declarate neconstituționale cu dispozițiile Constituției, în condițiile art. 147 alin. 1 din Constituția României, infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art 248 Cod penal nu mai întrunește cerințele de legalitate a incriminării înscrise în dispozițiile art. 1 alin. 1 din Codul penal, sub aspectul clarității și CERTITUDINII INCRIMINARII.
Omisiunea legiuitorului României de a pune de acord prevederile abuzului in serviciu, în termenul de 45 de zile prevăzut de art. 147 alin. 1 din Constituție, cu deciziile Curții Constituționale de admitere a unor excepții de neconstituționalitate care privesc acest articol de lege, are ca efect direct și de neînlăturat lipsa de certitudine cu privire la existența normei de incriminare, respectiv INCERTITUDINEA legii penale.
Lipsa de certitudine a incriminării împiedică în mod absolut instanța de judecată să încadreze fapta concretă reținută în prevederile unui text de lege, în speță art. 248 Cod penal, care este NESIGUR, INCERT, ÎNDOIELNIC.
Ori, în mod concret, apreciem că, pe de o parte, Curtea Constituțională prin decizii cu efect obligatoriu erga omnes a decis deja că norma de incriminare de la art. 248 Cod penal este incertă în forma actuală și nu satisface cerintele de legalitate a incriminării arătate la art. 1 alin. 1 Cod penal (1), si, pe de altă parte, că prin efectul obligatoriu al deciziilor interpretative emise de Curtea Constituțională aplicarea dispozițiilor art. 248 Cod penal nu mai este posibilă în activitatea judiciară până la intervenția legiuitorului în sensul art. 147 alin.1 din Constituție(2).
Este dincolo de orice îndoială că nu orice faptă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 248 Cod penal, ci doar acea faptă care a produs o pagubă de o anumită valoare, respectiv o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice de o anumită intensitate.
Instanțele pot stabili judiciar aceste două valori doar prin depășirea limitelor puterii judecătorești, fiind de principiu că judecătorul aplică legea și nu poate “spune” legea.
Stabilirea unui prag de valoare a pagubei pe cale de interpretare în activitatea judiciară (până la ce valoare a prejudiciului nu e infracțiune și de la ce valoare devine infracțiune) este o înfrângere a principiului legalității, fiind de esența acestuia că judecătorul poate dispune condamnări doar în baza unei legi care este clară și mai ales CERTĂ (scrisă).
În cauză suntem într-o situație tipică de ABUZ de infracțiunea de abuz în serviciu, exact tipul de abuz care a fost sancționat de CCR, atunci când a decis că nu orice încălcare a unor atribuții, cât de mici, poate fi adus în fața instanțelor sub forma imputării unor infracțiuni”, a mai scris pe Facebook Toni Neacșu.