În 1978, mai mult de 98% dintre ingineri, fizicieni, economiști și profesori care călătoreau în străinătate erau agenți. Unii dintre ei erau chiar ofițeri de securitate.

În momentul în care Departamentul de Informații Externe a fost reorganizat în 1972, președintele Nicolae Ceaușescu a decretat că orice persoană care călătorește în afara țării, ca diplomat sau ca reprezentant al unui act bilateral, trebuie să fie ori ofițer ori agent. Aceste afirmații au fost făcute de generalul fugar Ioan Mihai Pacepa și au fost preluate imediat într-un raport al CIA.

Potrivit lui Pacepa, Departamentul de Informații Externe se folosea de orice contract făcut cu firme din țările capitaliste, pentru a-și plasa agenții. Fotografiile clandestine făcute de aceștia a fost una dintre cele mai eficiente metode prin care a fost furată tehnologia. Această metodă nu era folosită doar pentru procesul tehnologic, cât și pentru costurile produselor care urmau să fie oferite înspre vânzare. În acest sens, apărea un avantaj în procesul negocierii.

Una dintre cele mai importante ținte

Într-un document desecretizat al CIA, apare informația conform căreia, România avea dificultăți în obținerea de informații din Statele Unite, fiind mult mai profitabile cele obținute din cadrul ramurilor europene, care lucrau sub licență americană.

Documentul prezintă o declarație a lui Ion Mihai Pacepa, făcută în 1984, conform căreia: „ Tehnologia producției de siliciu, materie primă esențială în electronică, a fost o prioritate pentru serviciile noastre secrete. Acest lucru era și mai important având în vedere embargoul acestei tehnologii în ceea ce privește statele comuniste. Eforturile noastre în a obține această tehnologie din Statele Unite a fost în zadar.

Cu toate acestea, în 1970, o ramură americană din Franța care vânduse anterior României două linii de producție pentru semiconductori de origine germană, ne-a ajutat să ne ducem la îndeplinire sarcina. Un cetățean francez, pe care am reușit să-l recrutăm, ne oferea constant documentația tehnologică americană. La scurt timp după aceea, o instalație specială, foarte bine ascunsă, chiar în inima unei fabrici electronice situată între București și Aeroportul Otopeni, a început producția semiconductorilor industriali de calitate înaltă.”

Tancul german devine o nouă misiune

Una dintre cele mai spectaculoase misiuni destinate lui Ion Mihai Pacepa a fost obținerea tehnologiei motorului tancului german, Leopard II. Din cauza faptului că fabricarea acestui motor era mult prea dificilă pentru specialiștii români, aceștia au avut nevoie de cei care produseseră acest motor.

“Această operațiune mi-a fost oferită mie. Mi-am primit instrucțiunile direct de la Ceaușescu. Mi-am construit o legătură cu unul dintre oficialii firmei care s-a ocupat de fabricarea motorului. Acesta m-a invitat la fabrica sa din Augsburg și m-a lăsat să examinez tancul în detaliu. Câteva zile mai târziu, acesta a călătorit cu mine la București, unde mi-a explicat că tancurile Leopard I și II se intenționează să fie oferite către NATO și că fără acordul de la Bonn, este foarte greu de exportat tancul sau părți din acesta. Însă, pe baza unui acord semnat de acesta, o firmă elvețiană formată din foști angajați ai firmei care se ocupase de fabricarea motorului, au reușit să ne livreze componentele de care aveam nevoie.

După ce acordul a fost semnat, oficialul firmei s-a dus la Ambasada României din Koln, cu o valiză care conținea părțile originale ale motorului tancului Leopard II, cât și diagramele sale”.

Evenimentul Istoric, acum la punctele de difuzare a presei și online pe www.agoramag.ro.