Ediţia franceză a ziarului The Huffington Post a scris că România, care şi-a ales un nou preşedinte, pe Klaus Iohannis, şeful Partidului Naţional Liberal, pare să se fi angajat pe calea democraţiei.
De la căderea comunismului, în 1989, acestea au fost de fapt primele alegeri în care nici unul dintre candidaţi nu a avut vreun rol în vechiul regim. Deşi pare că o pagină a fost întoarsă, rămâne de scris sfârşitul cărţii într-o ţară arătată cu degetul pentru corupţia sa endemică.
Pentru a duce cu bine modernizarea statului, noul preşedinte al ţării va putea să se sprijine pe tineret, principalul artizan al victoriei în alegerile prezidenţiale.
Unii comentatori explică puternica participare la vot - peste 60 %, un record - prin reînnoirea ofertei politice întruchipate de către Iohannis.
Realitatea pare mai crudă, deoarece mobilizarea corespunde mai degrabă unei respingeri a lui Victor Ponta, actualul premier social-democrat. A reduce totuşi victoria lui Iohannis doar la factorii 'vârstă' şi 'respingerea premierului' ar fi nedrept, mai scrie The Huffington Post.
În campania electorală, candidatul Partidului Naţional Liberal (PNL) nu s-a abătut de la linia sa anticorupţie, care a atras masiv un tineret dezamăgit.
În timp ce toate proiectoarele europene sunt îndreptate asupra unei Românii considerate ''elevul rău'' în materie de transparenţă, Klaus Iohannis apare ca o nouă speranţă a cetăţenilor proeuropeni care doresc să se conformeze o dată pentru totdeauna filosofiei Uniunii Europene.
O speranţă pe care el nu va trebui să o risipească - de această dată - în meandrele politicii, pentru că există riscul de a-i deturna o dată pentru totdeauna pe români de la treburile publice.
În spatele acestei lupte necesare împotriva corupţiei se află un mesaj puternic pe care noul preşedinte vrea să-l transmită Bruxellesului. Anticipând valul de euroscepticism care se apropie din ce în ce mai mult de România, după ce Republica Cehă, Ungaria şi Bulgaria au trimis la Strasbourg (în Parlamentul European - n.r.) adversari declaraţi ai Europei, el a afirmat în mod clar care sunt priorităţile ţării în materie de politică externă.
Klaus Iohannis, a cărui origine germanică îi asigură deja simpatia cancelarului german Angela Merkel, vrea să o rupă totodată definitiv cu trecutul comunist al statului român, potrivit Agerpres.ro
Din punct de vedere economic, el va trebui să se concentreze pe valorificarea perioadei de creştere economică în care se află în prezent România - 3% în ritm anual în al treilea trimestru -, în timp ce ţara tocmai a ieşit dintr-o perioadă de austeritate bugetară.