The Guardian: Romii sunt victimele „rasismului ecologic” în UE. Inclusiv în România!

The Guardian: Romii sunt victimele „rasismului ecologic” în UE. Inclusiv în România!

Criza de sănătate a făcut să scadă nu numai “acțiunile” ONG-urilor care se ocupă de protecșia imigranților, ci chiar și influența pe care o exercită presa progresistă. Cu granițele îmchise din cauza pandemiei, progresiștii au neapărată nevote de niște victime de salvat, așa că s-au întors, din nou, la problemele romilor. Iată ce scrie The Guardian despre „rasismului ecologic” din UE și situația disperată a unor comunități roma din România.

Absența apei, instalațiilor sanitare și colectării deșeurilor constituie o problemă în peste jumătate dintre cazurile prezentate de studiu, după cum se întâmplă la Stolipinovo, în Bulgaria, cea mai mare așezare romă din Europa, care face parte din orașul Plovdiv. Se estimează că în district trăiesc 60.000 de oameni, dar mulți dintre ei nu au acces la rețeaua de apă și serviciile sanitare din Plovdiv - capitala culturală a Europei în 2019.

În Ungaria, accesul la rețeaua publică de apă a fost tăiat pentru unele comunități de romi în cursul unor valuri de caniculă din timpul verii - decizii care au afectat 800 de persoane în Gulács în august 2017 și 1.500 de locuitori din Huszártelep în 2013. Orașul ungar Ózd din nordul țării a primit de la Elveția aproape 5,5 milioane de euro pentru a ameliora accesul la apă curentă al comunităților rome, dar, conform cercetătorilor, multe dintre ele nu au beneficiat de acea schemă. Autoritățile susțin că gospodăriile romilor nu și-au plătit facturile.

Cercetări anterioare au constatat că numai vreo 12% din comunitățile rome au toalete cu apă funcționale și sistem de canalizare.

Ne puteți urmări și pe Google News

Un exemplu grăitor al condițiilor disperate în care pot trăi romii este Pata-Rât, la periferia orașului Cluj-Napoca din nord-vestul României, oraș cunoscut pentru arhitectura sa gotică și palatele în stil baroc.

La Pata-Rât aproximativ 2.000 de romi trăiesc lângă o groapă de gunoi sau chiar în interiorul ei. „E îngrozitor”, a declarat Ciprian Nodis, activist pentru drepturile romilor care a vizitat locul de mai multe ori. „E similar cu ce putem vedea în favelele din Rio de Janeiro. Oameni trăind într-o sărăcie extremă, fără acces la utilități, fără acces la electricitate, apă. Trăiesc în adăposturi improvizate făcute din materiale reciclabile pe care le găsesc în groapa de gunoi - carton, lemn putrezit și altele asemenea. Majoritatea muncesc la groapa de gunoi.”