Occidentul are de înfruntat o nouă formă de terorism, întruchipată de „Soldățeii Jihadului”, membrii ai celulelor clandestine, fără legături stabile cu un comandament central.

Jihadiștii din Al-Qaida, născuți în anii 1980, lasă astăzi locul unei categorii noi de combatanți, „Soldățeii Jihadului”, descriși de Gilles Keppel. Politologul francez specializat în Islam și lumea arabă contemporană i-a studiat pe ideologii acestei „noi ere a Jihadului”.

„Spre deosebire de Osama Bin Laden, care la începutul secolului îi trimitea pe luptătorii săi să lovească ținte dinainte stabilite și finanța întreaga operațiune”, noii ideologi nu mai le dau „foi de drum” adepților lor. Bin Laden, care a transformar Jihadul afgan într-un Jihad global,îl avea ca mentor pe palestinianul Abdallah Azzam, fondatorul Al-Qaida.

Inspiratorul „Soldățeilor Jihadului” este Abu Mussab Al Suri. Cu numele adevărat de Mustafa Sitt Mariam Nassar, el s-a născut în 1958 într-o familie din mica burghezie a localității Alep, scrie La Croix.

Este un veteran al Jihadului istoric: în Afganistan participă la lupta împotriva ocupantului sovietic, apoi se mută în Europa (Franța, Spania, Marea Britanie), pentru a ajunge să sprijine de la domicilul său londonez lupta grupului terorist algerian (GIA).

După invazia americană în Afganistan în 2001 și fuga liderilor Al-Qaida, se ascunde în Pakistan și profită de ocazie pentru a scrie Apelul la rezistența islamică mondială,  publicat în decembrie 2004 pe internet sub formă de e-book, descărcabilă pentru toți adepții.

Un veritabil ghid de 1600 de pagini al Noului Jihad, din care s-au inspirat mai ales iordanianul Abu Mussab Al-Zarqawi, francezul Mohamed Merah, sau frații Tsarnaev, autorii atacului de la maratonul din Boston din aprilie 2013.

Abu Mussab Al-Suri - care parcă a intrat în pământ după ce a fost arestat de pakistanezi, livrat americanilor, apoi Siriei lui Bashar Al-Assad, care l-a eliberat - pleacă de la constatarea că, după 11 septemrbie 2001, Al-Qaida a eșuat în Afganistan, după căderea regimului taliban, și că în Irak grupul care se lupta cu americanii (2003-2009)  nu a reușit să înființeze un califat. Era deci nevoie de o schimbare de metodă.

El pledează pentru „crearea celulelor clandestine fără legături cu un comandament central, pentru a nu putea fi descoperite”, explică Alain Rodier, director de cercetări la centru francez de studii asupra informațiilor. O formă de „terorism low-cost”, susținută prin folosirea intensivă a internetului și o instruire în mânuirea armelor.

Asasinii de la Charlie Hebdo, frații Said și Cherif Kouachi, s-au revendicat de la Al-Qaida din Yemen, ceea ce a făcut legătura cu organizația care operează în Peninsula Arabă (AQPA), născută din fuziunea, în ianuarie 2009, a ramurilor saudite și yemenite ale Al-Qaida. Totuși nimic nu dovedește că Al-Qaida a comandat atacul. „Soldățeii Jihadului” sunt liberi să-și aleagă țintele.

Alții se revendică de la ISIS, precum teroristul de la Montrouge, Amedy Coulibaly. Dacă în cazul lui legătura nu a putut fi încă dovedită, ea a fost pentru Salim Benghalem, considerat de serviciile secrete americane ca un agent ISIS în Franța.

Acesta ar fi avut legături cu membrii filierei Butte-Chaumont, din care făcea parte Cherif Kouachi, la fel ca și Djamel Benghal, condamnat pentru că a pus la cale atentate la ambasada Statelor Unite din Paris la începutul lui 2000.

Cherif Kouachi l-a frecventat și pe islamistul radical franco-tunisian Bubaker Al-Hakim, cunoscut sub numele de Abu Mukatel, trecut prin Irak, unde a luptat împotriva americanilor. Aflat în Siria, alături de trupele ISIS, el a revendicat asasinatele în februarie și iulie anul trecut a doi lideri ai opiziției laice tunisiene.