Infractiunile comise de romani sunt relatate pe larg de ziarele din Peninsula.
Mesajul: "Avem infractorii nostri, nu ne mai trebuie din import".
Articolele despre infractiuni mai marunte si mai grave comise de romani abunda in ziarele italiene.
Cel putin in „Il Messaggero”, „Il Giornale” sau „Il Giorno” se scrie zilnic despre conationali care fura energie electrica pentru a-si alimenta colibele, despre femei care se prostitueaza, despre romani care ucid. Campanie de presa? „Nu este vorba despre asa ceva. Este adevarat ca relateaza cu mai multa „placere” ce fac romanii, pentru ca sunt si multi italieni care comit crime.
Tocmai acesta ar fi insa si mesajul: „Avem noi infractorii nostri, nu ne mai trebuie si din alta parte”„, arata Sorin Cehan, directorul „Gazetei Romanesti” din Italia. Observa insa ca tonul articolelor difera in mod evident, in functie de originea persoanelor implicate: cazul „Vanessa Russo”, al unei romance care a omorat o italianca intr-o statie de metrou, lovind-o cu umbrela, a fost intens mediatizat. Cel recent, al unei romance aruncate in fata metroului de o italianca, a fost mult mai putin dezbatut.
Infractiunile, dincolo de campanie
O injuratura in romaneste si scuze in italiana. La o ora aglomerata, intr-un tren aglomerat cu plecare din centrul Romei, un barbat se foloseste de maini pentru a-si face loc spre iesire, printre italienii care asteapta cuminti. Oamenii par mirati de graba lui, nu realizeaza ca cineva tocmai isi facuse plinul pe socoteala lor.
La capat de metrou sau de autobuz, criminalitatea nu incape in cifre, nu starneste frica si apoi furia italienilor din cauza procentelor insirate de Ministerul de Interne sau de politicieni. Acolo unde se termina linia de metrou sau de autobuz si incep sa se insire cartierele de la margine exista maini gata sa insface si sa loveasca. Iar asta provoaca frica si manie.
„Aici sunt prea multi romani”
Primarul Romei, Walter Veltroni, actioneaza ca un politician in campanie atunci cand vorbeste despre criminalitatea ridicata din randul imigrantilor romani si despre necesitatea de masuri urgente in acest sens.
Alegerile pentru sefia nou-infiintatului Partid Democrat sunt aproape si ii este mai usor sa vorbeasca despre migratie decat despre eventuale nerealizari in timpul mandatului. Insa faptul ca un politician de stanga apeleaza la un astfel de discurs arata ca bazinul electoral in care se scalda ideea este tot mai larg.
„Ce-ar fi daca italienii ar veni in Bucuresti si ar incepe sa talhareasca, sa intre peste tineri in masini si sa comita violuri? Problema exista: aici sunt prea multi romani”, crede Antonio, un italian care de 30 de ani vinde Colosseumuri in miniatura si alte suveniruri langa Fontana di Trevi.
Cu cateva zile inainte, presa italiana scrisese despre retinerea unui adolescent roman care „opera” in zona: pescuia monedele aruncate in fantana de miile de turisti din toata lumea, folosindu-se de un bat cu un magnet in varf. In mod normal, monedele sunt adunate in fiecare dimineata de o organizatie de caritate. Antonio spune ca asemenea lucruri se intampla mereu atunci cand prin zona nu patruleaza carabinierii.
„Este „calitatea” noastra sa ne plangem”
Nu exista un control asupra romanilor care ajung in Italia, iar lucrul acesta creeaza majoritatea problemelor, considera Ovidiu Stan, stabilit de 10 ani in Italia.
„Foarte multi romani se ocupa cu gainarii, nu fapte mari. Cei care fac fapte mari sunt de obicei cei plecati inainte. Nu cred ca suntem discriminati. Problema noastra este ca trebuie sa-i intelegem pe italieni, sa ne comportam foarte mult ca ei. Este „calitatea” noastra sa ne plangem, cand ar trebui de fapt sa muncim”, spune el.
Dincolo de interventii europene si de autoritati, rezolvarea problemei sta in mana comunitatii romanesti. Una care pare in momentul de fata rupta atat de Romania, cat si de Italia.
Pentru cei care au format organizatii de tot felul, solidaritatea inseamna insa mai ales rezistenta in fata discriminarii la care ii supun italienii, si mult mai putin proiecte concrete pentru comunitate.
In statia de metrou Termini, acolo unde tanara Vanessa Russo a fost omorata - accidental, se pare - de umbrela unei romance, lumea a facut langa un perete un mic altar cu flori, scrisori si fotografii. Sunt mesaje in italiana si in romaneste.
Unii vor razbunare, altii cer iertare: „Italia, unita in numele Vanessei”, „Romani, ati facut tara de ras” sau „Te rugam, iarta-ne, pentru numele lui Dumnezeu, Vanessa”. De ceva vreme au fost introduse mai multe patrule de jandarmi la metrou. Se scrie mult, se aduc mereu alte flori. Se intelege si se iarta insa prea putin, si de-o parte si de alta.
Cifre
„Campioni” la infractiuni
In primele opt luni ale anului, in Italia au fost arestati 3.557 de straini, dintre care 2.689 au fost romani. Cifrele au fost publicate intr-un raport realizat de Ministerul italian de Interne. Potrivit acestuia, 37% dintre furturile comise de cetateni straini au autori romani.
Tot romanii comit 27% dintre jafurile din magazine comise de straini, 29,8% din furturile auto si 15,4% dintre omuciderile voluntare. Potrivit Institutului Italian de Statistica, numarul imigrantilor a ajuns la aproximativ trei milioane.
Reactie
Ambasadorul Italiei, ingrijorat de numarul infractiunilor
Relatiile solide dintre Romania si Italia nu pot fi zdruncinate de repetate si odioase episoade de criminalitate, se arata intr-un comunicat remis de Ambasada Italiei.
„Asistam in acest moment la o ingrijoratoare incidenta de infractiuni comise de cetateni romani raportat la numarul total al infractiunilor comise in Italia, potrivit raportului Ministerului de Interne italian referitor la semestrul I al acestui an”, se arata in text.
Pentru combaterea acestora, ambasada invoca necesitatea unei puternice colaborari intre Italia si Romania. Se aminteste de vizita primarului Romei, Walter Veltroni, care a semnat protocoale de intelegere cu orasele Bucuresti, Calarasi, Craiova si Turnu-Severin, precum si de vizita pe care o va efectua primarul din Torino peste cateva zile, la Bucuresti si Bacau.
Ambasadorul Daniele Mancini a amintit declaratiile facute recent de primul-ministru italian Romano Prodi, care s-a aratat convins ca emigratia romana catre Italia va scadea ca urmare a schimbarii conditiilor de viata din Romania.
INTERVIU
„Romanii au asteptat integrarea pentru a pleca”
Presedintele Asociatiei Romanilor din Italia, Eugen Terteleac, spune ca oamenii au fost surprinsi cat de bine se poate castiga in Romania, insa nu se face suficient pentru informarea lor in aceasta privinta.
Ce se intampla cu numarul romanilor din Italia, dupa integrare?Cu siguranta, inainte de integrare, italienii se asteptau la o invazie. De fapt, romanii au asteptat acest moment pentru a pleca, pentru ca inainte aveau tot felul de probleme. Din cate stiu, au plecat in jur de 15.000 de oameni. Unii s-au intors acasa, altii au mers in tari unde pot castiga mai mult.
Au plecat din cauza banilor sau a unor eventuale presiuni? Nu din cauza presiunii pleaca, pentru ca intotdeauna au fost considerati oameni de categoria B. E pentru ca au ramas surprinsi ca in Romania se traieste bine. Din pacate, nu se face destul pentru informarea lor in legatura cu conditiile din tara: nici guvernantii si nici presa din Romania nu fac destul pentru asta.
Prinde nationalismul in Italia? Prinde. Si ma mira ca se intampla acest lucru, pentru ca italienii au facut istorie in anii ‘30 in America si au avut aceleasi probleme. E poate un mod de a se razbuna pentru ce au patit atunci.
Articole
Disputa ziarelor pe problema tiganilor „Corriere della Sera” a publicat, la sfarsitul lunii trecute, un editorial extrem de dur la adresa romanilor, semnat de Alberto Ronchey. Materialul, intitulat „Invazia nomazilor”, vorbeste despre exodul rromilor din Romania. A doua zi, cotidianul „Liberazione” reactioneaza prin articolul „Il Corriere si invazia rasistilor”, iar Davide Vari scrie: „Oroare, indignare si teama pentru deriva rasista a lui Ronchey”.
Reprezentantii Asociatiei Cospe (Cooperazione per lo Sviluppo dei Paesi Emergenti) scriu ziarului „Liberazione”: „Ne unim corului de proteste pe care ziarul si dumneavoastra personal le-ati exprimat fata de editorialul lui Alberto Ronchey publicat de „Corriere della Sera” si ne alaturam celorlalte asociatii, persoane de origine straina sau nu, ingrijorati fiind de inmultirea xenofoba a discursurilor publice si de reprezentarea mediatica, factori care provoaca si intaresc rasismul”.