Pericol de război oarecum neașteptat din apropierea României. Cresc tensiunile în estul Mediteranei. Totul a început la mijlocul anului trecut când, în toiul verii, Erdogan a ordonat trimiterea unor nave de foraj pentru petrol și gaze pe coasta Ciprului.
Acum,Turcia cere Greciei să demilitarizeze insule din Marea Egee. De partea cealaltă, Atena spune că nimic din ce este amenințat nu poate fi demilitarizat.
Radio România Actualități transmite, prin corespondentul său, că relaţiile diplomatice tensionate dintre Grecia și Turcia cunosc un nou episod. În secolul XX, cele două state s-au aflat, adeseori, la un pas de conflicte militare în disputa pentru insulele din Marea Egee, iar Statele Unite au intervenit pentru calmarea tensiunilor.
Însă, acum, analiştii spun că situația reprezintă o nouă inflamare în relaţiile şi aşa tensionate dintre Turcia şi Grecia. Geopolitica Mării Mediterane a fost dintotdeauna complicată. Risipirea imperiilor și nașterea unor alianțe moderne de anvergură, NATO sau Uniunii Europene, au temperat diferitele interese de a domina regiunea, dar nu complet.
Ne puteți urmări și pe Google News
Astăzi, Turcia, condusă de Recep Tayyip Erdoğan, susţine că tratatul semnat în 1923, prin care Turcia renunța la pretențiile asupra insulelor din Marea Egee, respectiv a Dodecanezului, a Ciprului și la privilegiile ei în Libia, trebuie reconsiderat și revendică bogățiile naturale din subsolul Mediteranei, la care a înţgeles să-şi creeze acces, atacând suveranităţile teritoriale ale Ciprului şi Greciei. Recep Tayyip Erdoğan şi partidul său au decalaraţii şi discursuri tot mai agresive la adresa Greciei, susţinând că Turcia are nevoie să recupereze 18 insule turceşti ocupate în prezent de Grecia, ceea ce ar putea duce la escaladarea unui conflict fără precedent în Europa secolului XXI.
În mijlocul acestui climat periculos, Atena încearcă să menţină o atitudine calmă, dar fermă, ori de câte ori apar declaraţii provocatoare, invocând dreptul internaţional în baza căruia trebuie rezolvate toate diferendele cu ţara vecină.
Ca răspuns la declaraţiile omologului turc, Hulusi Akar, care a cerut demilitarizarea insulelor elene din Marea Egee, ministrul grec al apărării, Nikos Panayotopoulos, a declarat că nimic din ce este ameninţat nu poate fi demilitarizat. Ministrul a subliniat că Grecia nu provoacă şi nu încalcă drepturile suverane ale unor ţări terţe şi nici nu admite să fie atacate drepturile ei suverane, dar în caz că Ankara va depăşi limitele roşii, Atena nu va ezita să riposteze, chiar şi cu mijloace militare, pentru a-şi apăra suveranitatea.
Grecia şi Turcia sunt aliate NATO, iar demilitarizarea insulelor din Marea Egee ar crea mari probleme flancului sud-estic al Alianţei, în condiţiile în care ele găzduiesc baze americane. Baza americană de la Incirlik, de pe teritoriul Turciei, este efectiv neutralizată ca urmare arelaţiilor tensionate dintre SUA şi Turcia, iar acum baza americană din Creta este cea mai apropiată de Bagdad, având un rol strategic în desfăşurarea planurilor militare americane în Orientul Mijlociu. Acest fapt putem spune că este considerat un atu de partea Greciei, dat fiind că SUA nu ar permite un incident fierbinte care ar destabiliza securitatea şi ar pune în pericol interesele americane în regiune
Recomandările noastre
