Discuţiile de luni între Asociaţia "Forumul Judecătorilor din România", Asociaţia "Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor" , Asociaţia "Iniţiativa pentru Justiţie" şi Guvern nu au ajuns la niciun rezultat. După discuţiile avute, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a anunţat că fiecare proiect de act normativ propus de către Guvern să fie transmis la CSM cu cel puţin cinci zile înainte de a fi făcut public, pentru a putea fi analizat, dezbătut şi avizat, dar şi abrogarea articolul 54 din OUG 7, referitor la posibilitatea ca un judecător să devină procuror-şef.
Asociaţiile menţionate au anunţat că nu pot fi satisfăcute cu promisiuni de salon, potrivit agerpres.ro
"Independenţa Justiţiei nu se poate negocia! Prin urmare, nemulţumirile magistraţilor nu pot fi satisfăcute cu promisiuni de salon, cu privire la abrogarea viitoare şi incertă, nedeterminată temporal, a unui simplu text din ordonanţa de urgenţă care putea avea destinatari exclusiv 'pe persoană fizică', din rândul judecătorilor doritori să aspire la o funcţie de conducere 'de rang înalt' în parchete. Modalitatea în care aceste 'discuţii' au fost gestionate de Consiliul Superior al Magistraturii dovedeşte, încă o dată, că este justificată solicitarea corpului profesional de respectare a competenţelor şi a rolului fiecărei Secţii a CSM şi de implicare a plenului în toate deciziile ce privesc întregul sistem judiciar, conform Constituţiei, redobândirea imediată de CSM a caracterului veritabil de organism colegial şi sistarea emiterii unor comunicate de presă de preşedintele CSM sau de grupuri de membri, de natură a facilita preluarea mesajului de o parte a mass-media ca provenind de la instituţia însăşi", se precizează într-un comunicat semnat de reprezentanţii celor 3 asociaţii.
Conform aceleiaşi surse, la întâlnirea de luni de la Guvern nu au participat preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici procurorul general al României, fiind prezent, în schimb, procurorul-şef al Secţiei speciale de investigare a infracţiunilor din Justiţie.
"La 'negocierea' menţinerii acestor dispoziţii legislative au pus umărul şi reprezentanţii unor asociaţii de judecători şi /sau procurori, faţă de care peste 2.000 de colegi magistraţi s-au delimitat individual în cursul anului 2018, considerând că poziţiile exprimate de-a lungul procesului legislativ au fost considerate inadecvate pentru evoluţia magistraturii. De asemenea, unele filiale s-au autodizolvat, iar foarte mulţi membri au demisionat din aceste asociaţii, din aceleaşi motive", se mai menţionează în comunicat.
Asociaţia "Forumul Judecătorilor din România", Asociaţia "Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor" şi Asociaţia "Iniţiativa pentru Justiţie" enumeră o serie de aspecte ce s-ar putea dovedi nocive pentru independenţa Justiţiei şi în cazul cărora nu s-a ajuns la un consens în urma discuţiilor de luni, conform relatărilor participanţilor.
"Propunerea de a adopta un 'memorandum' pentru a acorda CSM un termen rezonabil în vederea emiterii avizelor nu este suficientă, deoarece acesta ar constitui cel mult un act infralegal, de 'bune practici', fără garanţii reale şi eficiente în caz de nerespectare. (...) Nemulţumirile corpului profesional al magistraţilor vizează însăşi existenţa Secţiei speciale pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, nu doar reglarea gravitării sale în afara orbitei sistemului judiciar tradiţional. (...) Graba de a interzice delegarea în funcţiile de conducere la parchete pe o perioadă mai lungă de 45 de zile, ce ar putea conduce la blocaje instituţionale (...), este îndoielnică. (...) Necesitatea amânării sau a modificării unor dispoziţii referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, concursul de admitere în magistratură, formarea iniţială a auditorilor de justiţie, stagiul judecătorilor şi procurorilor, examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor, concursul de promovare în funcţii de execuţie şi de numire în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor sau concursul de promovare în funcţia de judecător la ÎCCJ a fost aparent însuşită de conducerea CSM, care a avut un mandat expres din partea organismului colegial pentru a solicita abrogarea ordonanţei, cu excepţia unor dispoziţii vizând admiterea la INM şi promovarea la ÎCCJ", susţin magistraţii.
Cele trei asociaţii avertizează şi asupra efectelor pe care menţinerea OUG 7/2019 le-ar putea avea pe plan extern.
"În fine, atragem atenţia asupra faptului că incapacitatea puterii executive şi a puterii legislative de a răspunde cerinţelor Comisiei Europene formulate în cadrul MCV, cu ignorarea unor aspecte minimale vizând statul de drept, poate deschide calea activării art. 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană, cu riscuri imense pentru statul român şi bunăstarea cetăţenilor săi. Soluţia aflată la îndemâna Guvernului şi a Parlamentului este abrogarea unor dispoziţii din legile Justiţiei şi ordonanţele de urgenţă subsecvente, criticate de Comisia Europeană, Comisia de la Veneţia şi GRECO, respectiv, după caz, revizuirea unor prevederi ale acestor acte normative, după o reală consultare a sistemului judiciar", se mai arată în comunicat.