Consumatorii vor alege tot mai mult produse naturale, cultivate de producători locali, dar şi mâncăruri fără conservanţi sau aditivi, susţin experţii americani.
Anul 2008 ar trebui să fie cel al alimentaţiei „etice“, susţin experţii de la American Dietetic Association, citaţi de site-ul medical WebMD. Supele, salatele, fructele şi cerealele integrale sunt doar o parte din alimentele sănătoase pe care consumatorii le vor alege din ce în ce mai mult. La polul opus se află produsele nesănătoase, aşa cum sunt cele care conţin conservanţi, îndulcitori sau arome artificiale. Românii sunt departe de a intra în trend: majoritatea preferă produsele de import, nu citesc lista cu ingrediente de pe alimente şi cei mai mulţi mănâncă încă foarte sărat. 1. Se cer alimentele ecologice şi „locale“. Consumatorii vor să ştie tot mai multe lucruri despre alimentele pe care le consumă: unde au fost preparate, ce ingrediente conţin, cum au fost ambalate, susţin experţii americani. „Alimentele ecologice nu suferă un proces de conservare chimică. Este vorba despre fructe, legume proaspete şi carne, dar nu mezeluri. Mezelurile conţin aditivi alimentari, iritanţi dacă sunt în cantităţi prea mari“, explică Julieta Cristescu, medic primar diabet şi boli de nutriţie la Institutul „N. Paulescu“, din Bucureşti.
În SUA, se estimează că mulţi oamenii vor prefera să cumpere alimente de la producătorii locali şi să fie mai atenţi la produsele de import. Nu acelaşi lucru se întâmplă şi în ţara noastră. „Românii sunt fascinaţi în continuare de branduri. Tot ce vine din afară reprezintă standardul maxim pe care au dorit să-l atingă“, afirmă Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. 2. Probiotice pentru digestie. Consumatorii înţeleg mai bine acum că anumite bacterii adăugate în alimente le pot îmbunătăţi digestia. Nu este vorba doar despre iaurturi, ci şi de alimente precum ciocolata, susţin cercetătorii americani. În România, mulţi nu ştiu ce sunt aceste produse. „Multe persoane le confundă cu tot felul de făcături“, susţine Mencinicopschi. „Probioticele conţin microorganisme ce favorizează o fermentaţie deosebită, care permite o digestie corespunzătoare a altor produse alimentare. Probioticele pot fi consumate şi de tineri, şi de bătrâni şi sunt bine tolerate“, explică Julieta Cristescu. 3. Cereale integrale pentru energie. Cumpărătorii vor continua să opteze pentru mai multe cereale integrale sănătoase, a căror energie se degajă gradual. „Cerealele integrale conţin fibre celulozice, vitaminele B1 şi B6 şi dau un plus de energie“, explică nutriţionistul Julieta Cristescu. Nici la acest capitol, ţara noastră nu stă mai bine. „Majoritatea românilor nu consumă cereale sau le aleg pe cele cu ciocolată, arome, coloranţi. Ei nu fac diferenţa între cerealele integrale şi junk-food“, mai spune Mencinicopschi. 4. Listă cu ingrediente sigure. O altă tendinţă evidentă este faptul că tot mai mulţi consumători nu mai sunt atraşi de ingredientele pe care nu le pot pronunţa şi vor ca pe etichetele de pe ambalaje să nu se mai regăsească arome sau coloranţi artificiali ori conservanţi, susţin experţii. „Românii se uită doar la preţ. Ar trebui să citească etichetele, iar dacă nu cunosc trei ingrediente, să lase produsul pe raft, să se documenteze şi abia pe urmă să decidă dacă să-l cumpere sau nu“, spune Gheorghe Mencinicopschi. În plus, produsele din carne, în special mezelurile, nu au etichete nutriţionale. „Acestea conţin foarte multe grăsimi şi ne-am îngrozi dacă le-am vedea eticheta nutriţională“, adaugă specialistul. 5. Se caută produsele cu mai puţină sare. The American Medical Association le-a solicitat producătorilor de alimente să scadă cantitatea de sare din produse. Recomandarea specialiştilor este să se consume 5 grame de sare pe zi, adică un vârf de cuţit. Există însă şi alimente care conţin deja sare, precum laptele, iaurtul sau margarina. Din acest motiv, evitaţi să mai adăugaţi sare în alimente. „Noi consumăm şi 20 de grame de sare pe zi. Ţara noastră ocupă printre primele locuri la consumul de sare în exces. Este vorba nu numai despre sarea pe care o adăugăm noi în alimente, ci şi de cea «ascunsă», care se găseşte deja în produse“, comentează Gheorghe Mencinicopschi. 6. Apar îndulcitori alternativi. Îndulcitorii naturali precum ştevia dulce îi vor înlocui pe cei artificiali din tot mai multe alimente sau sucuri, susţin cercetătorii americani. În România, cei care vor să slăbească folosesc îndulcitori artificiali care produc efectul opus celui dorit. „Este vorba mai ales de tinerele care vor să slăbească şi care consumă zaharină, aspartam sau acesulfam-k“, punctează Mencinicopschi. Ideal ar fi să consumaţi maximum 50-60 de grame de zahăr sau miere pe zi, cantitate care să conţină atât zahărul adăugat acasă, cât şi cel care se găseşte deja în alimente.