Actorul Marius Manole, cunoscut pentru atitudinile sale critice în contextul unor probleme politice și sociale, a fost și de data aceasta vocal. Din păcate, el nu a pus punctul pe „i”, ca partenerul său de scenă Mihai Călin care a invocat slăbiciunile manageriale ale directorului Ion Caramitru.

Manole a găsit vinovații doar în spectrul politic, în Ministerul Culturii și în Primăria Capitalei. El a afirmat public că piesele vor intra în impas, că nu se va mai putea face nicio producție nouă, că dispariția din schemă a 54 de colegi din corpul tehnic va face imposibil lucrul în toate sălile Teatrului Național și e posibil ca din toamnă să nu mai poată funcționa. Dar probleme vor fi și peste vară când sunt programate spectacole ale unor companii independente care urmau să joace pe scenele TNB. Despre Ion Caramitru, managerul care ar trebui să găsească alte soluții decât cea a concedierii, nu a spus decât că „are o întâlnire (n.a. – vinerea trecută) cu doamna Dăncilă” și că speră „ca rezultatul să fie unul pozitiv” ca să nu fie actorii nevoiți să iasă din nou în stradă. Marius Manole, actorul care s-a bucurat de apreciere atunci când a afirmat că el nu poate trăi tăcut în universul său de artist în timp ce restul oamenilor se descurcă greu și de aceea nu va tăcea, de data aceasta nu spune adevărul până la capăt: că angajații Teatrului Național câștigă bine, că banii de la stat nu-s puțini, iar managerul Caramitru ar fi putut să găsească alte soluții decât concedierea.

Situație explozivă în lumea scenei

Săptămâna trecută, la final de stagiune și în toiul scandalului mediatic, actorii au ieșit în fața spectatorilor la sfârşitul pieselor „Viforul” şi „Orchestra Titanic” şi au vorbit despre situaţia economică dificilă cu care se confruntă teatrul lor. Au urmat exemplul directorului Caramitru care, în urmă cu ceva timp – conform unor martori din public – la sfârșitul piesei „Dineu cu proști” îndemna spectatorii să meargă la vot. Prin articolul de față nu vrem să se înțeleagă că „Evenimentul zilei” susține sau militează pentru ideea că nu trebuie subvenționată cultura. Credem, însă, că bugetul alocat din bani publici unei instituții de cultură trebuie gestionat bine, așa cum se întâmplă în orice întreprindere de stat sau privată. E treaba managerului, el trebuie să găsească soluții, adică să se întindă cât e plapuma. Iar la Teatrul Național (ca și la alte teatre bucureștene) nu se câștigă chiar puțin, din ce am văzut în documente publice.

Mesagerul Mihai Călin și una dintre probleme: „Au fost pensionari în funcții mari, menținuți în continuare”

După prima declarație incendiară și critică la adresa managerului Ion Caramitru, făcută la postul Digi 24, actorul Mihai Călin a revenit. „Există un pericol foarte mare. Există și o stagiune de vară ale unor spectacole din afara teatrului, care închiriază săli și nu știu cum vor putea fi jucate. Înțeleg că domnul director general va mai avea întâlniri azi, mâine, la nivelul diferitelor ministere, poate chiar premier, pentru a se debloca acum situația. Sunt 55 de tehnicieni de scenă, care se ocupa de montarea spectacolelor, de susținere video, lumini, nu sunt angajați ai TNB. Din păcate, în ultimii ani, având nevoie de personal, se pare că nu am avut la dispoziție locuri bugetate și au fost aduși colaboratori pe o firmă externă, un fel de leasing de personal, ceea ce mi se pare aiurea. S-a plătit TVA și comision pentru acea firmă. S-a găsit această formă de leasing personal pentru a aduce în teatru tehnicienii de care era nevoie. Probabil că direcția nu-i putea angaja, neavând posturi bugetate. S-a ajuns la acest sistem nefericit, pentru că în cazul unor tăieri de fonduri, fiind colaboratori, e primul loc de unde se taie. E stupid să tai în primul rând de la oameni necesari actului artistic”. Este posibil ca acești colaboratori externi să fie „colegii de la tehnic concediați” fiindcă până acum nici directorul Ion Caramitru, nici Primăria Capitalei nu a venit cu precizări clare despre acest conflict.

Veșnicii pensionari

Mihai Călin continuă să fie singurul care face dezvăluiri despre proasta administrarea a instituției culturale.

„Teatrul Național București are o problemă în personalul administrativ, unde au fost angajări puțin cu cântec. Au fost pensionari în funcții mari, menținuți în continuare. E o problemă și acolo”, a explicat actorul Mihai Călin. „Stagiunea nu prea e deranjată pentru că e la final, dar la acei oameni nu se gândește nimeni. Nu cred că beneficiază de ajutor de şomaj. E vară și sunt dați afară, rămân fără nicio protecție, cu promisiuni că poate din septembrie. Mai există un caz, sunt două persoane soț și soție, daţi afară amândoi”, a mai spus Mihai Călin.

Tăierile bugetare au dus la situația de față

Contactat telefonic, Mihai Călin a declarat în exclusivitate pentru EVZ că „problema principală este tăierea bugetului Ministerului Culturii, care, bănuiesc, a fost operată de Ministerul de Finanțe. Acesată tăiere vine după alte două momente care au creat și ele mari probleme. Una este întârzâierea aprobării bugetului în curs, care trebuia să se petreacă anul trecut, nicidecum în primăvara asta și tăierea, în urmă cu circa șase luni, a 30% din fondurile Administrației Fondului Cultural Național, lucru despre care nu se prea vorbește, dar care a blocat foarte multe proiecte. Așadar, au fost mai multe etape care au tot lovit zona culturală. Guvernul ar trebui să gestioneze mai cu grijă aceste aspecte. Cât despre tăieri, aici, evident, cel mai mult de suferit au artiștii independenți, cei care lucrează ca și colaboratori. Tot auzim despre creșteri economice minunate, dar de la cultură se taie la greu. În plus, de câțiva ani, toate teatrele au cerut posturi tehnice bugetate, ca să nu se mai recurgă la soluții încropite, dar acestea nu s-au aprobat. Și, totuși, nu se poate lucra fără partea tehnică. Și mai trebuie spus ceva: este foarte adevărat că s-au mărit salariile, atât la artiști, cât și la partea tehnică, dar bugetul, per total a rămas același. Deci, ca să crească lefurile s-a tăiat de la investiții. Asta înseamnă și mai puțină activitate artistică”.

Ion Caramitru și-a rotunjit veniturile cu alte indemnizații

La pensia pe care o încasează, salariul de manager al Teatrului Național, sumele obținute din colaborări, inclusiv pentru funcția de președinte al UNITER, Ion Caramitru a făcut demer suri la instituțiile statului pentru a încasa drepturile pe care le are ca cetățean.

Astfel, ca aromân de origine, este beneficiar al Legii 189/2000, care se referă la cetățenii care „în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 au avut de suferit persecuții din motive etnice”. De asemenea, Caramitru beneficiază și de Legea 118/2002, prin care o comisie națională și Secretariatul General al Guvernului i-au atribuit o indemnizație de merit. Cuantumul lunar al indemnizației de merit este egal cu 3 salarii minime brute pe țară și este neimpozabil (art 5).

Se câștigă bine în TNB

 Conform unui document care se regăsește pe site-ul TNB și care poartă numele de „Statul de funcții martie 2019” (facsimil 1) aduce lămuriri și asupra câștigurilor din Teatrul Național. Astfel, managerul are un salariu tarifar de 14.038 lei, la care se adaugă un spor de „condiții vătămătoare” (cine l-o vătăma pe manager?) de 1.404 lei și încă unul, indemnizație pentru hrană, de 347 de lei (această indemnizație este luată de toți angajații TNB). Din aceași foaie, mai aflăm că un actor de treapta 1 A, gradația 5, este retribuit cu 10.328 lei, plus indemnizația de mâncare, plus un spor de condiții grele de lucru de 1.388 lei. Dacă deține și vreun titlu științific, mai ridică 1.040 lei. Dacă nu, nu. Cea mai mică leafă o are un actor de treapta 1 (fără A), gradație 0, și este de 5.528 lei, plus banii de masă și 829 de lei sporul de condiții grele. Una peste alta, salariile sunt bune. Pe același „stat” găsim, însă, un lucru bizar: există numai 14 căsuțe unde se găsește trecut cuvântul actor, în condițiile în care TNB are nu mai puțin de 79 de actori angajați cu acte în regulă. Până la închiderea ediției nu am găsit pe cineva care să ne explice ce înseamnă acele 14 poziții din lista cu pricina.

Ministrul Culturii îl anchetează pe Caramitru

În urmă cu două zile, Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Valer-Daniel Breaz (foto), spunea că niciun teatru din subordinea MCIN nu este în situaţia de a disponibiliza angajaţi, în situaţia TNB fiind vorba de colaboratori ai instituţiei.

4 milioane de lei în plus

„Nu este vorba de nicio disponibilizare din niciun teatru. Singurii care au ridicat această problemă sunt cei de la Teatrul Naţional din Bucureşti, vorbind despre un anumit număr de angajaţi, că de luni aceştia nu vor mai fi angajaţi. Nu este adevărat. Trebuie drămuit banul public, trebuie cheltuială responsabilă din partea managerului”, a spus ministrul. El a precizat că cele 54 de persoane de la TNB la care face referire managerul teatrului, Ion Caramitru, „sunt angajate la o firmă privată, care are un anumit contract cu Teatrul Naţional Bucureşti”. „Deci nicio persoană din Teatrul Naţional Bucureşti, angajată pe o perioadă nedeterminată, nu va fi dată afară din teatru. Îmi pare rău că se uzează de ieşiri în presă, cu dezinformarea opiniei publice. (…) Am făcut un apel la dl Caramitru pentru o cheltuire cât mai corectă a banului public dintrun buget alocat anul acesta şi având 4 milioane de lei în plus anul acesta faţă de 2018. Este singurul manager care spune că va da oameni afară. Repet: sunt colaboratori ai teatrului, care nu sunt angajaţi ai TNB”, a susţinut Valer-Daniel Breaz.

Ieri, însă, ministru a revenit cu o nouă declarație la Antena 3, unde a afirmat că activitatea managerului Caramitru va fi luată la puricat. Astfel, Daniel Breaz, a anunțat că trimite Corpul de control la TNB să verifice cum s-au cheltuit banii și cum s-au semnat contractele. „Nu trebuie privită ca o răzbunare, dar vreau să prezint opiniei publice exact cum se cheltuiesc fondurile. Nu e normal să acuzi că se dau afară zeci de artiști de la Teatrul Național. E o firmă cu care nu știu de ce s-a semnat contractul”, a zis ministrul.

Probabil că ancheta nu se va limita doar la contractul pentru cei 54 de tehnicieni. Spre exemplu, mulți dintre români ar vrea să știe de ce Ion Caramitru ia 10 la sută din suma strânsă în urma vânzării biletelor pentru spectacolele TNB. Ba chiar și de ce, el fiind manager, apare și pe lista actorilor colaboratori ai aceluiași TNB. Căci, știm cu toții, și colaboratorii iau bani grei de la acest teatru… Altfel spus, nu știm dacă Ion Caramitru este un manager bun (când dai afară 54 de oameni, ar trebui să te întrebi ce mai manageriezi), dar are mare grijă ca teșchereaua proprie să nu cumva să scadă în greutate.

Cum e cu personalul tehnic și plățile de la „bunuri și servicii”

De pe blogul criticului de artă Iulia Popovici aflăm câte ceva din lucrurile care se petrec în spatele scenelor din teatre, și deci și din TNB. Iată ce scrie Iulia Popovici, după ce explică evoluția situației finaciare în plină cădere și din a cărei cauză pare să se fi ajuns la situația concedierii celor 54 de tehnicieni de sub conducerea lui Caramitru: „Rezultatul este externalizarea a tot ceea ce se putea externaliza (pază, pompieri, curăţenie, întreţinere echipamente…), pentru eliberarea unor posturi vitale şi apelul la «artişti colaboratori» (cu contracte de drepturi de autor şi conexe/prestaţie artistică). Unele teatre externalizează şi atelierele (croitorie, tâmplărie etc.) – personalul e preluat de noi firme, care vor deveni principalii furnizori de decoruri şi costume de spectacol pentru întregul sistem. Toate acestea (serviciile externalizate şi colaboratorii) se plătesc din bugetul de bunuri şi servicii, care, spre deosebire de bugetul de salarii sau de cheltuielile de administrare a clădirii proprietate publică, nu e garantat de nimeni. Între timp, trecerea la sistemul Bologna a multiplicat numărul de absolvenţi de actorie, iar spaţiul public a început să fie tot mai ocupat de ideea că angajaţii pe perioadă nedeterminată din teatre, care nu muncesc, care au ajuns acolo prin sinecuri, stau în calea angajării tinerilor «şomeri». În continuare, există contexte insuficiente de formare… formală a tehnicienilor de scenă, care, într-un sistem public unde salariul depinde de nivelul diplomelor, rămîn cantonaţi în zona cea mai prost plătită, a studiilor medii sau fără calificare (pentru maşinişti, de pildă). La evenimentele din Piaţa Constituţiei, nu-i întreabă nimeni ce studii au, în schimb. Pentru păstrarea tehnicienilor (dar nu numai), Teatrul Naţional din Bucureşti, de pildă, dezvoltă un sistem complex de spectacole cu impresar, privaţi care plătesc mai bine pentru un turneu la Deva sau aiurea”.

 

Băsescu schimbă optica

Traian Băsescu a declarat că directorii de teatre care se plâng nu au spus adevărul decât parțial. Potrivit fostului șef de stat, nu mai sunt bani pentru electricieni, oamenii care se ocupă de sunet și video și alte categorii de angajați, deoarece sunt actori care nu au jucat deloc în ultimii ani, dar au primit salarii mari în tot acest timp. „L-am văzut pe Caramitru azi și l-am urmărit, că sunt un admirator al lui ca artist. Îl admir și cât e longeviv în funcția de director al Teatrului Național. Aici e un adevăr care trebuie spus și vi-l spun eu, care am fost primar și Bucureștiul are 12 teatre în gestiune proprie. Singurul care nu e e Teatrul Național, în rest toate țin de Primărie. Am avut discuții cu toți directorii de teatre, era o perioadă efervescentă când se făceau greve la teatre și nu știu ce. Le-am spus să trecem cu teatrele pe sistemul de teatre de proiect, adică nu mai aveți un număr fix de angajați, pe carel și măriți în fiecare an și aveți actori care au 2-3-5 ani de când n-au jucat. Cred că nu exagerez, și-i rog pe actori să mă scuze dacă eu greșesc, dar cred că 30% din actorii teatrelor din București – și sunt câteva sute în această situație, deci – n-au jucat de ani de zile, dar când vine ziua de salariu, iau salarii foarte mari. Spuneți-i domnului director (Caramitru), nu știu dacă la Teatrul Național e cazul, dar știu sigur că asta e situația la altele din București, să dea afară actorii care n-au jucat în ultimii trei ani și o să vadă câți bani o să aibă pentru mașiniști. Lucrurile trebuiesc spuse cinstit. Actorii sunt mari specialiști să vină la televizor să spună cum nu mai pot face, că n-au bani pentru mașiniști, dar domnule actor, eu te respect ca… se agită directorii de teatre, care spun toate adevărurile mai puțin pe ăsta: că au balansat enorm salariați foarte bine plătiți, care se numesc actori, și care n-au jucat de ani de zile”, a declarat Traian Băsescu, pentru B1 TV.

 

Te-ar putea interesa și: