Teatru Naţional, la vremea variantelor

Centrul Naţional al Dansului şi galeriile Muzeului Naţional de Artă Contemporană îşi vor găsi loc în cadrul Teatrului Naţional Bucureşti (TNB) şi după renovarea clădirii, indiferent de soluţia pe care o vor găsi proiectanţii.

Prima - preferată de directorul TNB, Ion Caramitru - ar fi eliminarea etajelor superioare, aflate sub arcadele clădirii, întrucât acestea apasă pe structura de rezistenţă a teatrului.

Cea de-a doua ar fi menţinerea etajelor superioare, prin demolarea şi reconstruirea unor arcade mai solide. Sala Mare a Teatrului Naţional va avea, după reabilitare, aproximativ 800 de locuri, în loc de 1.100, dar cu o acustică şi o vizibilitate mai bune. Ministerul Culturii şi Cultelor va lua săptămâna viitoare o hotărâre finală în privinţa viitorului edificiu.

Prin proiectul de „revitalizare culturală urbană“ a TNB se doreşte remodelarea clădirii, astfel încât aceasta să devină un spaţiu de larg interes cultural, deschis de dimineaţa până seara târziu. Se speră totodată ca, împreună cu municipalitatea, zona Pieţei Universităţii să fie revitalizată şi să devină un adevărat spaţiu public.

Lucrările vor începe în toamnă şi vor dura trei ani, timp în care se vor cheltui aproximativ 40 de milioane de euro. Banii provin dintr-un împrumut de 27,2 milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) şi de la bugetul de stat.