EVZ Special
„Țeapa” de 1.600.000 de euro a lui Iliescu stă să ne cadă în cap. POVESTEA UNEI FOTOGRAFII
Ansamblul monumental Memorialul Renașterii - Glorie Eternă Eroilor și Revoluției Române din 1989, cunoscut și sub denumirile de „Țeapa lui Ghilduș” (după numele autorului lucrării) sau „Țeapa lui Iliescu” (după numele celui care a ales proiectul), a fost inaugurat în 2005. Aprig contestat de întreaga societate, obiectul de artă se află astăzi într-o avansată stare de degradare
Cu o înălțime de 25 de metri și o poveste extrem de controversată - viziunea artistului Alexandru Ghilduș (doctor în arte vizuale) fiind foarte asemănătoare cu trofeul „Brutarul anului” (decernat în 2003 în Brazilia - la sud-americani semnificația fiind deloc complicată: o chiflă înfiptă într-o țepușă), „scobitoarea cu măslină”, cum mai este numit monumentul, tronează în Piața Revoluției de mai bine de 12 ani.
Menit să cinstească amintirea oamenilor uciși la Revoluția din 1989, opera de artă și incinta în care este instalată au ajuns locul de joacă al teribiliștilor puști din Capitală, care nu ezită să încalece cu skateboardurile baza circulară pe care este instalată construcția. Rezultatul? Bucăți întregi din fundament au fost rupte, sparte, fărâmițate. Într-un cuvânt: distruse. Mai mult, au început să cadă și plă- cile care înveleau lucrarea, fără ca vreun angajat al statului să se sesizeze.
Ne puteți urmări și pe Google News
Președintele, banii și iarmarocul
Și de ce-ar face-o, până la urmă? Acum sunt ocupați probabil cu ridicarea altor monumente, statui, „cartofi”, „chifle” sau „măsline”. Doar se apropie Centenarul Marii Uniri, iar banii sunt, în orice caz, puși deoparte. Că tot veni vorba de bani, „Țeapa lui Iliescu” ne-a costat în jur de 1.600.000 de euro. De ce se mai numește și „Țeapa lui Iliescu”? Pentru că președintele României de la acea vreme n-a mai avut răbdare și a ales cu de la sine putere proiectul câștigător, ignorând părerea specialiștilor întruniți în cadrul unei comisii speciale. De altfel, academicianul Răzvan Theodorescu, ministru al Culturii în perioada 2000-2004, confirma indirect faptul că nu oamenii de artă au optat pentru lucrarea lui Ghilduș: „Monumentul acela s-a ridicat în vremea ministeriatului meu.
Eu n-am fost de acord cu el, nu intru în detalii, au fost alți responsabili, politici, legați și de Revoluție... Acum, dacă te uiți în Piața Revoluției, este un fel de iarmaroc. Ai statuia de bună calitate a lui Maniu, statuia lui Coposu, ai Țeapa, ai pe Carol I, ai tot ce vrei. Este oglindirea exactă a diversificării gusturilor în materie de monumente de for public. Necontrolat, totul necontrolat”.
Recomandările noastre
