Chiar şi după condamnările CEDO la adresa României, zeci de mii de români încă aşteaptă să fie despăgubite pentru proprietăţile confiscate înainte de 1989.
În timp ce oamenii nu au văzut niciun ban ca despăgubire, Autoritatea Nationala de Restituire a Proprietatilor (ANRP) afirmă că statul român a plătit, în ultimii 4 ani, 5,5 miliarde de lei păgubiţilor.
Recent, ANPR a prezentat un bilanț din care reiese că până la data de 11.09.2019, au fost înregistrate peste 64.432 dosare, CONSTITUITE ÎN TEMEIUL LEGII NR. 10/2001, dintre care soluţionate peste 32.567 dosare, adică jumătate.
Avocat Tudor Mihai Iorga a declarat că există câteva soluții ca despăgubirile să se facă mai repede.
„Legile speciale de restituire a proprietăților consacră o procedură legislativă anevoioasă, punând sub semnul întrebării caracterul accesibil al reglementării și eficiența acesteia, deoarece termenele acordate autorităților publice în procedura de finalizare a procesului de restituire a imobilelor s-au dovedit a fi inutile. Această opinie a fost confirmată de-a lungul timpului inclusiv prin deciziile Curții Constituționale asupra prevederilor Legii nr. 165/2013.
Concret, autoritățile aveau obligația de a soluționa toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie şi de a elibera titlurile de proprietate până la data de 1 ianuarie 2016, termen prorogat succesiv până la data de 1 ianuarie 2018 și eliminat ulterior prin efectul declarării neconstituționalității sale.
Există zeci de mii de familii care au formulat cereri de restituire încă din anul 1991, fără a obține, până în prezent, reconstituirea dreptului de proprietate, deoarece termenele stabilite în procedura administrativă, la care se pot adăuga celedin procedurile judiciare durează mulți ani.
Personal, consider că pentru eficientizarea mecanismului de restituire se impune:
- implementarea urgentă a unor proceduri simplificate şi clare, întemeiate pe măsuri legislative şi pe o practică judiciară şi administrativă coerentă;
- stabilirea unor termene constrângătoare pentru toate etapele administrative dublată de un control jurisdicţional efectiv”, a afirmat avocatul.
Încă mai sunt 50.000 de dosare neanalizate, iar în condiţiile în care ANPR are obligația să analizeze minim 700 de dosare pe lună, ceea ce înseamnă minimum 8400 de dosare, pe an, despăgubirile pot fi acordate poate într-o altă viaţă a păgubiţilor.
Comisia Națională de Compensare a Imobilelor are la dispoziție 5 ani pentru emiterea deciziei de compensare, urmând ca în baza acesteia, pe parcursul a altor 5 ani consecutivi, ANRP să emită titluri de plată în tranșe anuale egale, în ordinea cronologică a emiterii deciziilor de compensare.
CEDO a condamnat de mai multe ori România cu privire la faptul că legislația nu avea termene clare privind îndeplinirea obligațiilor legale și cu toate acestea, cei care dau statul în judecată au de așteptat ani buni.
Potrivit site-ului Ministerului de Finante, pentru anumite dosare din 2014 până în august 2019 au fost plătite peste 138.000 de titluri, echivalentul a peste 5,5 miliarde de lei.
România a restituit în natură aproximativ 11.000 de imobile (şcoli, spitale, muzee, biblioteci, locuinţe, inclusiv aparţinând cultelor religioase etc.), în echivalentul a două miliarde de euro, conform opiniibnr.ro. În plus, au mai fost restituite în natură alte 2,2 milioane de hectare de teren, din care 1,9 milioane de hectare de teren în extravilan (1,3 milioane de hectare de teren agricol şi 0,6 milioane de hectare de pădure) şi 0,3 milioane de hectare de teren intravilan.
Despăgubirile în bani au reprezentat 5,5 mld. euro, dintre care 4 mld. euro prin Fondul Proprietatea şi 1,5 mld. euro prin Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, Agenţia pentru Valorificarea Activelor Statului şi Ministerul Finanţelor Publice, potrivit realitatea.net