La începutul săptămânii, Bursa de Valori București încheia o nouă zi pe roșu, indicele Bet pierzând -4.23%. Cele mai afectate au fost Banca Transilvania și BRD. Evoluţia negativă a venit pe fondul declaraţiilor consilierului premierului, Darius Vâlcov, potrivit căruia așa-numita taxă pe lăcomie se va calcula și plăti trimestrial de către instituțiile financiare. La asta se adaugă şi ieşirile publice ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, şi ale lui Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României. Nu trebuie omisă nici scrisoarea transmisă Ministrului Finanțelor de către Florin Georgescu, primviceguvernatorul BNR, în contextul aprobării OUG 114/2018 privind taxa pe lăcomie.

Evident, contrele din BNR şi Guvernul României dar şi reticenţa sistemului bancar în privinţa taxei pe lăcomie afectează negativ piaţa. Chiar dacă indicele ROBOR continuă să scadă, cetăţeanul simplu şi firmele mici şi mijlocii au motive întemeiate de îngrijorare, pentru că incertitudinea şi lipsa de predictibilitate în sistemul bancar pot da naştere la efecte nedorite. Mai exact, lipsa profitului pentru entităţile bancare va limita capacitatea de dezvoltare a acestora, şi acest lucru însemnă că tot mai puţine categorii de clienţi vor avea acces la finanţare. O consecinţă imediată ar putea fi tocmai limitarea creditării companiilor mici şi a populaţiei.

Semnal de alarmă de la BNR

Potrivit lui Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, sectorul bancar românesc ar deveni neprofitabil începând cu anul 2019, înregistrând o pierdere estimată de 680 milioane lei în anul 2019 şi de aproximativ 3,4 miliarde lei în anul 2020. În plus, numărul de bănci care ar rămâne profitabile ar fi de 4 până în anul 2019 (toate de importanţă sistemică), respectiv două până la finele anului 2020. În scenariul advers ajustat cu includerea taxei de lăcomie, nicio bancă nu ar mai avea capacitatea de a genera profit in orizontul de analiză.

 Acţionarii băncilor străine au adus în ţară 4 miliarde de euro în timpul crizei pentru a întări filialele din România, însă, în situaţia actuală, s-ar putea să nu mai facă acest lucru, iar dacă băncile „o iau la vale”, inevitabil întreaga economie a ţării „o va lua la vale”, a declarat Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României. Întrebat despre raportul semnat de viceguvernatorul Florin Georgescu, Vasilescu a spus că ar numi acest document ca fiind un „semnal”. „Un semnal dat Guvernului şi Ministerului de Finanţe în legătură cu această ordonanţă. Era punctul de vedere al BNR”, a spus consilierul BNR.

Banca Transilvania acuză: Statul naţionalizează profiturile

Banca Transilvania, cea mai mare instituţie bancară cu capital românesc, a tras pe 16 ianuarie un semnal de alarmă referitor la taxa suplimentară a activelor. Mai mult chiar, acuză Statul că vrea naţionalizarea mascată a profiturilor.

„Vedem că suntem penalizaţi suplimentar cu o taxă pe active, care, în opinia noastră, înseamnă naţionalizarea profiturilor, chiar dacă Banca Transilvania a oferit deja discount la active sau am lucrat cu marja redusă, impusă de Stat. Aceasta, după ce am investit aproape 2 miliarde lei în discounturi la credite în programele de conversie din franci elveţieni destinate clienţilor Volksbank Romania şi Bancpost şi după ce am susţinut programele Statului Român – Prima Casa, Start-Up Nation şi cele ale FNGCIMM. Contrar opiniilor recente privind reticenţa băncilor în creditarea business-urilor româneşti, ele au continuat să susţină antreprenorii. De exemplu, în ultimii 3 ani, Banca Transilvania a acordat 7 miliarde lei credite noi pentru peste 50.000 de IMM-uri şi microînterprinderi locale. Acum, noi, împreună cu aceste IMM-uri şi alături de populaţie, vom suporta costurile taxei”, susţine instituţia amintită.

„În acest context, având în vedere incertitudinea generată de discuţiile legate de această taxă, precum şi turbulenţele econonomice pe care taxarea suplimentară le va aduce, nu avem intenţia să continuăm planul de achiziţii în România, aşa cum ne propusesem. Consolidarea sistemului bancar din ţara noastră – la care Banca Transilvania a contribuit prin achiziţia Volksbank Romania şi Bancpost – este în beneficiul direct al clienţilor, conducând la reduceri de costuri, dar este improbabil ca acest lucru să continue în lumina atitudinii actuale faţă de bănci”, spune Banca Transilvania.

Raiffeisen Bank rămâne în România, dar şi-ar putea reduce activele

Johann Strobl, CEO Raiffeisen Bank International, a declarat că nu se pune problema plecării din România, dar că instituţia va acţiona în consecinţă. Potrivit publicaţiei Ziarul Financiar, Strobl a declarat, la Viena, comentând taxa bancară din România, că mesajul autorităţilor române este „că nu suntem bineveniţi”. „Ne îndeamnă astfel să ne reducem activele din România”, a menţionat bancherul austriac. Erste, Raiffeisen şi UniCredit/ Bank Austria sunt cei mai mari investitori în sistemul bancar din România, deţinând o treime din activele bancare.

Anunţul lui Vâlcov a şocat băncile

Iniţial, băncile au interpretat că taxa pe lăcomie se calculează anual şi doar se plăteşte trimestrial. Numai că, pe 14 ianuarie, Darius Vâlcov, consilier al premierului Viorica Dancilă, a declarat pentru Ziarul Financiar că taxa pe activele bancare se va calcula şi se va plăti trimestrial, ceea ce înseamnă că la cotaţia medie a ROBOR din ultimul trimestru al anului trecut, rata anuală a taxei se va situa la 1,2%,.În aceste condiţii, băncile locale ar urma să plătească în contul taxei pe active circa 5 miliarde de lei în 2019, potrivit calculelor ZF. Valoarea medie a ROBOR în ultimele trei luni din 2018 s-a situat la 3,17% pe an, nivel care corespunde unei taxe pe activele bancare de 0,3%.

 

Isărescu: BNR are nelămuriri

Banca Naţională are nelămuriri cu privire la modul în care se aplică taxa pe bănci şi va cere discutarea ordonanţei în Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, pentru că are impact sistemic, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu. „Principalul element de nemulţumire este că iei o asemenea măsură – s-au mai luat în Europa, nu în toate ţările, în câteva – nu legat de ROBOR, aceasta este o «inovaţie», s-a discutat cu industria. Aşa spune şi Constituţia. Aşa spun şi legile României. Deci, discuţi cu industria bancară. La sfârşit de an, în prag de Crăciun, vii cu o bombă din asta, greu de înţeles mai întâi. Nu? Deci, cred că aceasta este principala nemulţumire şi eu cred că domnul ministru de Finanţe va discuta cu industria în sfârşit, să discute în clar cu ei. Au şi nelămuriri, cum se aplică. Trebuie să vă spun că avem şi noi. Sunt părţi din lege pe care cu greu le înţelegem”, a spus Isărescu.

 

Te-ar putea interesa și: