Editura Evenimentul si Capital

Cum sună „Tatăl nostru” în traco-geto-dacă? Povestea românului care a reconstituit rugăciunea

Autor: | | 5 Comentarii | 7677 Vizualizari

În cimitirul din Cernica, eternitatea își strigă tăcerile indiferent de anotimp. Astăzi, cerul scutură câțiva fulgi de zăpadă leneși, hrănind noroaiele care au pornit într-o curgere sinistră pe lângă mormintele celor plecați, iar ciorile, parcă sătule de atâta umezeală, croncăne nervos din locuri invizibile. Undeva pe la mijlocul țintirimului, țâșnind dintre cruci sărăcăcioase, o placă de marmură, atinsă de patina vremii, ecranează supărător de mult panorama. Este cripta lui Olimpiu Ioan Luca, un bihorean care a ținut morțiș să-și ștanțeze în limba dacoromână mormântul.

După Calendarul daco-românesc , ne aflăm la 25 noiembrie 10.018! E drept, dacoromânismul e considerat mai mult o știință ezoterică, grefată pe patologia poporului nostru credul și flămând de atenție, al cărui unic leac este asumarea este unor origini puternice, miraculoase. În această comunitate cu iz de sectă, Olimpiu Ioan Luca (foto) - printre altele fost secretar general al Academiei dacoromâne şi director al Centrului de cercetare dacoromân - este cunoscut pentru reconstituirea Tato Nipal (Tatăl nostru în limba strămoşilor traco-geto-daci, pe scurt, dacoromâni).

Limba dacilor scrisă pe pietre

Prima versiune a rugăciunii „Tatăl Nostru – Har Tios” este scrisă în Limba Pientra, adică limba dacilor scrisă pe pietre, din care s-ar fi născut Limba Oromanisa la sfârșitul veacului VIII î.c. Se pare că geto-dacii numeau această limbă ORO MANISA sau DRAGO MANISA. De altfel, aceasta ar fi – susțin cercetătorii dacoromâni – etimologia cuvântului „român”.

Dar cine a fost Olimpiu Ioan Luca? În primul rând, a fost profesor. S-a născut în satul satul Auşeu, la 7 ianuarie 1928, și și-a dedicat mare parte din viață studierii civilizației Dacoromâne. A primit numele de Ioan de la sfântul care ne-a creștinat şi de Olimpiu de la mamă. Numele de familie, Luca, l-a preluat de la tată. Cei care l-au cunoscut spun că primele noţiuni de gramatică a limbii dacoromâne le-a primit chiar de la părinți, care erau învățători. De aici, însă, și până la traducerea rugăciunii Tatăl Nostru în limba traco-geto-dacă a fost cale lungă.

În 1946 a fost admis la Facultatea de Agronomie din Cluj-Napoca. A fost un student eminent, de o inteligență ieșită din comun. Va deveni directorul liceului din Fundulea, din 1963 până în 1972. În anul 1992 a iniţiat crearea „Fundaţiei Samuil Vulcan”.

Cele mai mari dintre realizările bihoreanului sunt „Gramatica limbii traco-geto-dacice” și Tato Nipal.

Tezaurul descoperit de Carol I

Principala sursă de inspirație a susținătorilor limbii dacoromâne sunt Tăblițele de la Sinaia, mai precis un set de tăblițe din plumb scrise într-o limbă controvesată. Legenda acestora este, de asemenea, învăluită în mister. Se făcea că în anul 1875, cu ocazia construirii Castelului Peleș, s-a descoperit un tezaur compus din obiecte de aur, dar și mai multe tăblițe scrise în relief. Guvernul de la acea vreme, condus de Lascăr Catargiu, a decis ca tezaurul să-i fie oferit regelui Carol I. Planul era, însă, altul: în noaptea în care s-ar fi făcut transportul, jandarmii trebuiau să fure tot, lucru care s-ar fi întâmplat. Din acest motiv, posterității nu i-au mai rămas decât niște copii ale tăblițelor.

Una dintre legende spune că, din vânzarea aurului acestor tăblițe, ar fi obținut Carol I bani pentru terminarea Peleșului.

Falsurile lui Hașdeu

Mulți dintre cei care le-au văzut, inclusiv marele istoric Vasile Pârvan, au considerat că textele sunt dintr-o limbă inventată. Ele conțin, în mare parte, litere grecești, dar și câteva litere adiționale, plus mai multe pictograme. În acea perioadă, Bogdan Petriceicu Hasdeu era celebru pentru falsurile pe care le făcea. Unul dintre ele a fost „Diploma bârlădeană”, care ar fi fost elaborată în anul 1.134. Aceasta servea drept adeverință prin care oricine putea face comerț în Moldova fără să plătească taxe. De aici și suspiciunea că tot marele cărturar ar fi fost la baza acestor artefacte și de aici inclusiv suspranumele de „Falsurile lui Hașdeu”. Mai multe teorii susțin că acesta le-ar fi făcut imediat după moartea fiicei lui, Iulia, când Hasdeu s-a dedicat ședințelor de spiritism din castelul de la Câmpina, în încercarea sa de a contacta spiritul tinerei.

Comunitatea științifică a criticat vehement această ipoteză, pe care o consideră absurdă, adâncind și mai mult misterul tăblițelor. Argumentul lor suprem este absența oricărei idei hașdeene cu privire la limba dacilor. Hașdeu credea că alfabetul strămoșilor noștri a fost continuat de secuii din Transilvania, dar într-ul cu totul alt fel decât cel de pe scrierile de la Sinaia.

Nadia Comaneci, DRAMA unei mamei campioane! Copilul ei a venit la ea si... Continuarea e sfasietoare!

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI