Tribunalul București a admis un recurs al lui Mihai Necolaiciuc, împotriva deciziei Judecătoriei Sectorului 1 București, de respingere a eliberării sale sub control judiciar. El a fost eliberat în această seară.
UPDATE.Fostul director general CFR, Mihai Necolaiciuc, a părăsit arestul, în această seară, după o decizie definitivă a Tribunalului București. La ieșirea din arest, el a spus că primul lucru pe care îl va face în libertate este să-şi vadă familia şi că va continua să se apere, aşa cum a făcut-o până acum. Fostul director al CFR Mihai Necolaiciuc urmează a fi eliberat, astăzi, după o decizie definitivă a Tribunalului București. Țarul CFR - cum i se spunea lui Necolaiciuc - este judecat în patru dosare, toate aflate pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București. Prejudiciul total adus de Necolaiciuc Căilor Ferate Române este de aproape 90 de milioane de euro. Mandatele de arestare emise în aceste dosare au început să fie revocate, pe rând, începând din octombrie 2011. Mihai Necolaiciuc a fost extrădat din SUA în aprilie 2011, fiind arestat în iunie 2009, de către US Marshals Service. Motivul: ședere ilegală pe teritoriul SUA. Ulterior, autoritățile române au formulat o cerere de extrădare, care a fost admisă de o instanță americană. Necolaiciuc nu a mai contestat decizia la o instanță superioară. Fostul director al CFR a fugit din România în 2004, fiind dat în urmărire internațională, prin Interpol. Primul dosar Cel supranumit "ţarul" a fost trimis în judecată în patru dosare penale. Primul datează din februarie 2008 când, fostul director general al CFR în perioada iulie 2000 – octombrie 2003 a creat un prejudiciu de 18 milioane de euro companiei de stat după ce a utilizat mai multe credite pentru alte scopuri decât cele acordate. Potrivit DNA, Bunurile, produsele şi serviciile achiziţionate au reprezentat panouri de afişaj în staţiile CFR, un sistem de monitorizare a 100 km de traseu de cale ferată, cuplaje electrice, schimbătoare de cale ferată (macazuri), motorină şi soluţie de ignifugare. Furnizorii erau fie firme paravan, fie firme fantomă. Mai mult, o parte din administratorii acestor firme erau persoane cu antecedente penale. Al doilea "tun" Al doilea dosar, din iunie 2008, are ca obiect achiziţia de produse inutile de milioane de euro. Astfel, în perioada 2001-octombrie 2003, CFR, invocând în fals urgenţe în aprovizionare, a achiziţionat în mod nelegal produse inutile (rulmenţi, şuruburi, piuliţe, trandafiri, etc.) la preţuri supraevaluate şi în cantităţi mai mari decât necesarul, de la mai mulţi furnizori privilegiaţi. Necolaiciuc a achitat produsele, prejudiciind în acest mod compania cu suma de 84.086.783 de lei. Toate aceste produse au fost vândute în luna octombrie 2003 către trei firme, vânzare făcută cu condiţia ca marfa să fie achitată de către cumpărători la momentul revânzării de către aceştia. În realitate, aceste bunuri nu au fost revândute şi astfel nu au fost achitate de către cumpărători. În aceeaşi perioadă, tartorul de la CFR a schimbat destinaţia sumei de 4 milioane de lei (reprezentând subvenţii primite de la bugetul de stat pentru reparaţii capitale la infrastructura feroviară), utilizând-o în alte scopuri decât cel pentru care a fost acordată. "Astfel, suma a fost folosită pentru diverse achiziţii de bunuri şi servicii (pază, delegaţii în străinătate, dicţionare, butaşi de trandafiri, reparaţii la case de odihnă, etc.) sau plata salariilor. De exemplu, s-a achitat suma de 500.000.000 ROL pentru achiziţionarea de trandafiri la preţuri supraevaluate", se arată într-un comunicat al DNA de la vremea respectivă. De asemenea, în perioada 2002 – 2004, Necolaiciuc a scos ilegal din funcţiune şi a valorificat prin vânzare 23.000 de vagoane şi 1059 locomotive necasate şi neevaluate, care au fost vândute către diverse firme la preţ de fier vechi. În acest mod patrimoniul companiei a fost prejudiciat cu suma de 17.659.042 de lei. În perioada 17 iulie 2000 – 21 octombrie 2003, Necolaiciuc a semnat două contracte de comodat având ca obiect înstrăinarea cu titlu gratuit şi în mod nelegal a 10 locomotive şi 150 vagoane către un operator feroviar privat. Aceste bunuri fuseseră primite de companie prin ordin al ministrului transporturilor cu un scop special şi anume acela de a face unele economii şi de a valorifica mai eficient creditul extern destinat reabilitării coridorului feroviar IV paneuropean. În acest mod, CNCF - C.F.R. S.A. a fost prejudiciată cu suma de cinci milioane de lei. Prejudiciul total cauzat CFR în acest dosar este de 107 milioane de lei. Achiziţii fără noimă O altă cauză pentru care Necolaiciuc este judecat priveşte semnarea a 23 de contracte de achiziţii de piese pentru instalaţii feroviare. Potrivit procurorilor, în perioada 2002 - 2003, directorul Necolaiciuc a semnat un număr de 23 de comenzi de achiziţii de piese, fără licitaţie, pentru instalaţii feroviare către SC General Com Electrica SA Bucureşti. Comenzile au fost semnate fără derularea unor proceduri de achiziţii publice şi fără încheierea unor contracte prevăzute în mod obligatoriu de lege.Prejudiciul a fost calculat atunci la 133 miliarde lei vechi, aproximativ 4 milioane de euro.
Pagubele inundaţiilor mai au de aşteptat Ultimul dosar a fost trimis judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 12 mai 2011. În cursul anului 2000, România a încheiat cu Banca Europeana de Investitii (B.E.I.) un contract de finantare pentru realizarea "Proiectului de reconstructie pentru eliminarea efectelor inundatiilor", contract ce viza reconstruirea infrastructurii afectate de inundatiile din 2000. În ceea ce priveşte CFR, finantarea s-a acordat pentru efectuarea de lucrări de reconstrucţie şi consolidare a liniilor de cale ferată în valoare de 34,3 milioane de euro. Fondurile necesare rambursarii împrumutului se asigurau de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Lucrărilor Publice şi Locuinţei. În aceste condiţii, în perioada decembrie 2001 - ianuarie 2003, Necolaiciuc, ajutat de directorul economic al companiei, Viorica Olaeru, au cheltuit 86.099.721.567 de lei vechi (aproximativ 2.754.728 de euro), proveniţi din creditul acordat de către BEI. Cei doi au avizat 66 de ordine de plata catre 57 de societati comerciale fiind achitate, în mod preferential, bunuri şi servicii fără legătură cu proiectul (servicii de publicitate în presă, saci de folie, radiotelefoane HP, frigidere, echipamente aer condiţionat, salopete, covoare PVC, calendare şi agende). În vederea recuperării pagubei create, procurorii au pus sechestru asupra bunurilor acestora, atât din România cât şi din SUA.