Tarniţa, pe linie moartă

Procedurile de înfiinţare a companiei energetice integrate au blocat unul dintre cele mai importante proiecte ale sistemului energetic naţional.

A doua mare investiţie a Ardealului, după Autostrada Braşov-Borş, hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, din judeţul Cluj, va rămâne un deziderat pentru mulţi ani de acum înainte. Intenţia realizării acestei centrale cu acumulare a fost anunţată la începutul anilor 2000, iar în ultima perioadă reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor (MEF), în frunte cu Varujan Vosganian, nu au ratat nicio ocazie pentru a sublinia importanţa ei.

Hidrocentrala este vitală pentru asigurarea reglajului sistemului energetic. Asta, în condiţiile în care vor fi realizate reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi sunt investitori care au intenţia de a dezvolta turbine eoliene cu putere de peste 15.000 MW şi termocentrale pe cărbune şi gaz de alte câteva mii de MW.

Astfel, hidrocentrala de la Tarniţa va avea rolul de a consuma surplusul de energie din sistem prin pomparea apei în lacul de acumulare, resursă utilizată ulterior pentru a produce electricitate atunci când este nevoie, în vârfurile de consum. Gata peste opt ani

Pentru realizarea hidrocentralei de la Tarniţa, compania Hidroelectrica a propus înfiinţarea unei companii de proiect în care ea să fie acţionar majoritar. Demersul a fost acceptat de MEF. „În cazul unei hidrocentrale, cum va fi cea de la Tarniţa, deciziile privind pomparea sau producerea de energie trebuie luate în fiecare oră. Astfel că am considerat că este absolut necesar ca Hidroelectrica să deţină controlul“, ne-au explicat oficiali ai MEF.

Înfiinţarea companiei energetice integrate şi incertitudinile care planează în privinţa acţionariatului Hidroelectrica au frânat însă realizarea companiei de proiect. Ordonanţa de urgenţă privind înfiinţarea societăţii integrate intră în vigoare numai după acordul Consiliului Concurenţei. Apoi, după acest aviz, vor urma luni bune de convocări ale acţionarilor şi majorări de capital social până la finalizarea companiei naţionale.   Lucrările la Tarniţa ar fi trebuit să înceapă în 2009, ceea ce ar fi însemnat că demersurile privind înfiinţarea companiei de proiect, care durează circa un an, ar fi trebuit demarate de mult. Construcţia se va întinde pe şapte ani, astfel că hidrocentrala nu are nicio şansă de a deveni funcţională mai devreme de 2017.