Pentru a-şi justifica decizia de a nu majora salariile dascălilor, premierul a acuzat sindicatele că ascund veniturile reale ale acestora.
Premierul Călin Popescu-Tăriceanu s-a arătat ieri iritat de insistenţa cu care profesorii solicită majorarea salariilor şi a acuzat sindicatele că nu vorbesc despre sporurile care le rotunjesc dascălilor, semnificativ, veniturile. „Liderii sindicatelor nu spun adevărul despre salariile din învăţământ, pentru că nu vorbesc despre acele sporuri care se adaugă salariului de bază şi nu spun nici că un profesor are o normă de 14 ore pe săptămână“, a declarat Tăriceanu. „Ei spun (liderii sindicali - n.r.) cât e salariul de bază. Ştiţi câte sporuri sunt în învăţământ? Douăsprezece. Spor neuropsihic, spor de mediu rural, spor de dirigenţie sau de ore suplimentare. Cât are norma nu spune nimeni. Ştiţi câte ore are pe săptămână? Paisprezece ore pe săptămână pentru un profesor şi patru ore pentru un profesor universitar“, le-a spus, ieri, premierul angajaţilor unei fabrici private de echipament pentru industria petrolieră, din Câmpina.
Şeful guvernului le-a spus muncitorilor că salariile bugetarilor sunt plătite din impozitele pe salariile lor şi că profesorii trebuie să înţeleagă că totul se obţine cu efort. „Nu mă sperie că vor să facă grevă generală. Trebuie să înţeleagă fiecare cetăţean din România că totul se obţine cu efort şi cu solidaritate. (...) În educaţie, în 4 ani, salariile au fost majorate cu 93%. Una este când creşte cifra de afaceri şi ai de unde“, a conchis Tăriceanu.
Sindicaliştii ameninţă din nou cu greva generală Federaţia Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret“ solicită parlamentului, într-o scrisoare deschisă, să voteze în regim de urgenţă o lege de respingere a ordonanţei guvernului, care prevede amânarea, până la 1 aprilie, a majorării cu 50% a aplicării legii salariilor profesorilor.
Sindicaliştii au anunţat că au demarat deja procedurile pentru declanşarea grevei generale.
„Facem apel la dumneavoastră să daţi dovadă de consecvenţă şi să demonstraţi din nou că sunteţi ataşaţi de valorile şcolii româneşti, iar nu intereselor politice, de campanie“, se arată în scrisoarea deschisă.
Moody’s nu reduce ratingul României
Decizia de majorare a salariilor în învăţământ nu este atât de periculoasă încât să determine scăderea perspectivei de rating a României, a declarat pentru NewsIn analistul firmei de evaluare financiară Moody’s, Kenneth Orchard. „Ne menţinem perspectiva stabilă a ratingului de ţară atribuit României, ceea ce înseamnă că este improbabil să modificăm calificativele în viitorul apropiat“, a declarat acesta. Orchard avertizează totuşi că, dacă deficitul bugetar se adânceşte foarte mult, şi îngrijorarea agenţiei ar putea creşte.
Un avantaj pentru România în acest moment este faptul că datoria publică a ţării este „destul de redusă“ şi costul finanţării este „suportabil“. El avertizează, însă, că anul 2009 va fi dificil pentru noul guvern al României, în condiţiile în care veniturile bugetare s-ar putea diminua, pe fondul temperării considerabile a creşterii economice. (Au contribuit Raluca Curteanu, Adrian Popa)
CU TOT CU SPORURI
20 de ani la catedră costă 2.000 de lei
Sporurile profesorilor, în cele mai bune cazuri, acoperă valoarea contribuţiilor sociale, cel mai frecvent acordate fiind cele de dirigenţie şi de vechime, susţine Tudor Spiridon, secretar general al FSI „Spiru Haret“. Potrivit acestuia, un debutant are un salariu aproximativ de 870 de lei, la care se adaugă, eventual, sporul de dirigenţie de 10%, salariul ajungând astfel la 970 de lei. „Nu poate beneficia de sporuri de vechime sau gradaţii de merit“, spune Spiridon, precizând că, după ce se scad impozitul şi contribuţiile sociale, aproximativ 30%, rezultă un salariu de aproape 680 de lei. Un profesor de gradul II, cu vechime de cel puţin 5 ani, câştigă aproximativ 1.100 lei, iar cu toate sporurile de care poate beneficia - de dirigenţie, de vechime şi o gradaţie de merit de 25% - ajunge la un salariu de circa 1.500 de lei. După plata taxelor, rămâne în mână tot cu aproximativ 1.100 de lei, susţine Spiridon. Pe baza aceluiaşi algoritm, un profesor de gradul I, diriginte şi cu peste 20 de ani de vechime, poate ajunge la un salariu de aproape 2.000 de lei. (Raluca Curteanu)
STRATEGIA PNL
Ordonanţa de urgenţă, ţinută în parlament până după alegeri
Liberalii şi-au pregătit strategia pentru a fi siguri că guvernul nu va fi obligat să aplice majorările de 50% pentru profesori până la alegeri. Calculele pornesc de la ideea că moţiunea de cenzură iniţiată de PDL nu va trece, iar PSD nu are niciun interes să pice guvernul, ci doar să-l forţeze să majoreze salariile înainte de 30 noiembrie. Asta pentru că, dacă guvernul cade, rămâne la putere un executiv interimar, care nu va putea să opereze majorarea salariilor, având atribuţii limitate. „PSD păzeşte actualul guvern ca pe Sfintele Moaşte“, este convins vicepre-şedintele PNL Crin Antonescu.
Piedici parlamentare
Din acest motiv, liberalii sunt mai degrabă concentraţi asupra posibilităţii ca ordonanţa de urgenţă prin care guvernul amână până la 1 aprilie 2009 majorarea salariilor cu 50% să fie anulată până în ziua alegerilor. Ei estimează că actul normativ va pica, cel mai probabil, în cursul săptămânii viitoare, în Senat, prima Cameră sesizată. Legea de respingere ar putea ajunge la Cameră în jurul datei de 10 noiembrie.
Actul normativ se va înregistra la secretariatul general al Camerei, care o trimite Biroului Permanent pentru a discuta punerea ei pe ordinea de zi. Cum secretariatul general este în subordinea preşedintelui liberal al Camerei, Bogdan Olteanu, aici s-ar putea pierde câteva zile. Liberalii vor să se asigure că pe 10 noiembrie, când deputaţii vor fi prezenţi masiv pentru moţiunea de cenzură, Biroul Permanent nu va putea avea pe ordinea de zi legea de respingere a ordonanţei. Cum, exceptând momentul moţiunii de cenzură, Camera Deputaţilor este în vacanţă, subiectul ar putea fi discutat în Birou în jurul datei de 14 noiembrie, pe baza unei convocări a preşedintelui acestui for.
Contestaţie de formă
Din acest moment, dată fiind procedura de urgenţă, curge un termen de două zile lucrătoare în care poate fi sesizată Curtea Constituţională. În ultima zi a acestui termen, care ar putea fi, potrivit acestui scenariu, 21 noiembrie, guvernul va depune o sesizare la Curtea Constituţională. Sesizare cu mici şanse de a fi acceptată, dar în acel moment va mai fi o săptămână până la alegeri. Chiar dacă judecătorii Curţii s-ar mobiliza şi ar valida rapid legea de respingere a ordonanţei, decizia lor va fi publicată în Monitorul Oficial după scrutinul din noiembrie. ( Romulus Georgescu )