Liberalii au fost primii care au anunțat, ieri, că votează pentru ridicarea imunității în vederea începereii urmăririi penale a președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. DNA a făcut această solicitare în baza unui dosar în care Tăriceanu este acuzat că ar fi primit 800.000 de euro mită de la o companie austriacă în perioada 2007-2008. Ieri, Biroul permanent al Senatului a trimis Comisiei juridice solicitarea DNA pentru începerea urmăririi penale. Dosarul are 73 volume și fiecare conține între 79 şi 349 de pagini. Înainte de a fi audiat de senatorii juriști liderul ALDE își va putea studia dosarul. Comisia juridică, după audiere, întocmește un raport care va fi trimis Biroului.

Primii care au anunțat că votează începerea urmăririi penale a președintelui Senatului, înainte de a studia documentele, au fost liberalii. Secretarul general al PNL, Robert Sighiartău, a anunțat că vor vota cu bilele la vedere și solicită urgentarea procedurilor.

„Biroul Executiv al PNL a mandatat grupul senatorilor liberali de a vota la vedere pentru cererea de urmărire penală din partea DNA în cazul preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu. PNL cere celeritate Biroului permanent de la Senat pentru rezolvare şi pentru a da mai departe curs cererii DNA cu privire la acest caz de urmărire penală. Având în vedere că inclusiv dânsul, din câte am văzut şi am auzit, îşi doreşte soluţionarea cât mai repede a acestei speţe, ne dorim şi noi cât mai repede ca domnul Tăriceanu să meargă în faţa Justiţiei şi să îşi dovedească nevinovăţia, dacă este aşa cum a spus el, dar ne dorim ca această cerere de la DNA să intre cât mai repede în Biroul permanent mai apoi la Senat, iar PNL va vota pentru această cerere din partea DNA, la vedere”, a afirmat Sighiartău.

 

Procedura de la Senat

Vicepreşedintele Senatului, Claudiu Manda, a explicat procedura prevăzută de lege. „A fost pusă în prima şedinţă a Biroului permanent această solicitare, adică astăzi. Adresa de înaintare, referatul şi documentele se află la Comisia juridică. Am repartizat solicitarea către Comisia juridică. În conformitate cu prevederile regulamentului, cei de la Comisia juridică au timp maximum cinci zile să prezinte un calendar şi un raport preliminar în aşa fel încât să înţelegem şi noi când va fi audierea domnului senator şi când va întocmi un raport. În acest moment suntem în această etapă, repartizată către Comisia juridică. O prevedere în regulament spune că nu trebuie să depășească 14 zile în interiorul Comisiei juridice. O să așteptăm punctul de vedere al comisiei și o să dezbatem, probabil, în prima ședință de săptămâna viitoare”, a declarat, ieri, Claudiu Manda.

 

Dosare și alegeri

Călin Popescu-Tăriceanu nu a participat la şedinţa de luni a Biroului permanent al Senatului. Imediat după anunțarea deciziei de către conducerea forului legislativ, Tăriceanu a făcut o serie de declarații referitoare la dosar. „Aștept cu interes momentul în care voi putea să studiez dosarul. Sunt numai 17.000 de pagini, deci un vraf de dosare. Până atunci v-aș ruga să nu mă întrebați lucruri la care nu am cum să vă răspund, pentru că nu cunosc conținutul dosarele, decât informațiile care au apărut în spațiul public”, a afirmat Tăriceanu.

În urmă cu o zi, președintele ALDE comenta contextul în care au apărut aceste acuzații, pe care le consideră „un demers politic” prin care ar putea fi scos din cursa electorală.

Potrivit acestuia, într-un ultim sondaj de opinie, Tăriceanu l-ar fi devansat cu două procentele pe Klaus Iohannis, iar ALDE şi-ar fi dublat intenţia de vot din 2016 până în prezent. „Este din nou un demers politic, aşa cum se vede în ultima vreme, însemnând ani de zile, acţiuni prin care o serie de lideri politici se doresc a fi scoşi din cursă. Mie mi s-a intentat acţiunea de mărturie mincinoasă acum doi ani de zile, am fost purtat frumuşel pe la procuratură, după aceea prin instanţe, ca să ajung să fiu achitat. Au văzut că nu merge cu ăla, atunci au zis bine, încercăm cu altceva şi acesta este al doilea demers care se înscrie în linia precedentă”, susține Tăriceanu.

 

Presiunile serviciilor și dependențele Justiției

Călin Popescu-Tăriceanu a admis că s-ar putea ca acest demers să fie și o presiune pentru a-l face să ia o altă decizie în ceea ce privește moțiunea de cenzură. Liderul ALDE a declarat că, orice s-ar întâmpla, nu va vota altfel decât pentru apărarea Guvernului. Partenerul de Coaliție, Liviu Dragnea, a pus aceste acțiuni „în peisajul perioadei ultra-anunţate şi trâmbiţate de către PNL care vrea să depună moţiune de cenzură”.

Tăriceanu nu a negat această ipoteză. „Se poate. Cei care iniţiază astfel de acţiuni judecă după mintea lor, după tiparul lor de gândire, fără să mă cunoască. De patru ani de zile am avut totuşi curajul să vorbesc despre abuzuri şi nereguli grave în justiţie, despre faptul că justiţia, în loc să fie independentă, este supusă statului paralel. De foarte multe ori, am înregistrat tot felul de comentarii caustice la adresa acestor lucruri pe care le-am spus.

Ulterior, din păcate, ceea ce am spus s-a dovedit adevărat, anume că justiţia la noi a devenit independentă de factorul politic, dar s-a întâmplat altceva, ceea ce e unic în lumea democratică, a devenit dependentă de servicii”, a conchis Tăriceanu.

Potrivit unor surse, se mizează și pe voturile social-democraților care nu îl agreează pe liderul ALDE, dar și pe cele ale USR, PMP și minorități. Reprezentanții UDMR au declarat, pentru Evenimentul Zilei, că încă nu au discutat ce vor face și că au suficient timp să decidă după ce vor vedea documentele.