Ambasada SUA la Moscova a arborat joi steagul curcubeu al mişcării LGBTI pe clădirea sa principală din centrul capitalei ruse, în pofida legii care interzice promovarea publică a homosexualităţii în Rusia, relatează agenţia DPA.

Apariţia acestui steag pe sediul ambasadei americane coincide cu prima zi a referendumului la care cetăţenii ruşi sunt chemaţi la urne să se pronunţe, printre altele, şi asupra interzicerii în Constituţia Rusiei a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex.

„Drepturile LGBTI sunt drepturi ale omului. Drepturile omului sunt universale”, a scris într-o declaraţie ambasada SUA la Moscova, care mai spune că a arborat acel steag în cinstea aniversării primei prezentări a acestuia la o paradă gay, la San Francisco în anul 1978.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a răspuns gestului ambasadei americane amintind că „orice situaţie de propagandă a minorităţilor sexuale netradiţionale în ţara noastră este interzisă prin lege”.

În timp ce în SUA căsătoriile între persoane de acelaşi sex sunt legale, în Rusia promovarea publică a homosexualităţii este un delict, conform unei legi promulgate de preşedintele Vladimir Putin în anul 2013.

Joi începe în Rusia referendumul constituţional, cu durata de o săptămână, care îi va permite preşedintelui Vladimir Putin să rămână şef al statului încă 16 ani, transmit Reuters şi AFP.

Sunt chemaţi la urne aproximativ 110 milioane de alegători. Data oficială a referendumului este 1 iulie, dar programul de votare a fost extins pentru a evita aglomeraţia, în contextul epidemiei de coronavirus. Iniţial, consultarea populară pentru modificarea Constituţiei din 1993 fusese anunţată pentru 22 aprilie, dar a fost amânată, tot din cauza COVID-19. Votanţilor li se vor asigura măşti de protecţie şi dezinfectanţi.

Putin a iniţiat reforma constituţională în ianuarie, iar parlamentul de la Moscova a adoptat-o cu o largă majoritate. Referendumul nu ar fi fost obligatoriu, dar preşedintele a dorit să îl organizeze dată fiind importanţa subiectului.

Conform actualei legi fundamentale, Putin - acum în vârstă de 67 de ani - ar fi trebuit să îşi încheie mandatul în 2024. O nouă Constituţie îi va mai permite să candideze de două ori şi să rămână preşedinte până în 2036, când ar urma să împlinească 84 de ani.

Deşi susţinerea populară pentru Putin a scăzut, conform institutului independent de sondare a opiniei publice Levada, de la 79% în mai 2018 la 59% în mai anul acesta, rezultatul referendumului este sigur în asemenea măsură, încât textul noii Constituţii se găseşte deja în librării. Institutul de stat VTsIOM prognozează că modificarea legii fundamentale a Rusiei va fi aprobată de 67% până la 76% din cei care se vor prezenta la urne.

Reforma acoperă şi alte domenii, în afara mandatelor prezidenţiale. Şeful statului urmează să aibă noi prerogative, cum ar fi numirea şi destituirea judecătorilor. De asemenea, este prevăzută indexarea pensiilor şi sunt înscrise în Constituţie ”credinţa în Dumnezeu„ şi definiţia căsătoriei ca uniune între un bărbat şi o femeie.

Opoziţia rusă a criticat demersul lui Putin. Alexei Navalnîi, principalul oponent al preşedintelui, consideră că este un act populist al cărui singur scop este să „reseteze la zero contorul mandatelor lui Putin, acordându-i preşedinţia pe viaţă”. El le-a cerut susţinătorilor săi să boicoteze votarea, susţinând că este „ilegală, lipsită de sens şi periculoasă pentru sănătate”.

Şi Partidul Comunist, susţinător tradiţional al preşedintelui, este împotriva referendumului. Liderul formaţiunii, Ghenadi Ziuganov, a afirmat că Putin are deja „mai multe puteri decât un ţar, un faraon şi un secretar general al Partidului Comunist la un loc”.

Campania pentru referendum a fost limitată de epidemie. Adunările populare anunţate în aprilie la Moscova au fost interzise, iar site-ul de internet Niet, care strângea semnături împotriva modificării Constituţiei, a fost blocat de justiţie.