27 ianuarie este, la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite, Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Astăzi, la sediul ONU din New York, va lua cuvântul Ruth Glasberg Gold, o supravieţuitoare a lagărelor de exterminare din Transnistria, locul “soluţiei finale” pentru evreii români care au avut ghinionul să fie cetăţenii statului criminal condus de Ion Antonescu.
Milioanele de victime ale planului genocidar pus la punct de maşinăria de război nazistă sunt cosemnate în statistici reci şi în explicaţii savante. Holocaustul n-avea cum să scape unei dezbateri postbelice intense, care a încercat să afle cum de a fost posibilă o asemenea tragedie.
Amintirile supravieţuitorilor rămân, la decenii distanţă, cicatricile unui secol XX în care omenirea pare să fi trăit doar pentru a ucide. Puţinii evrei care au avut norocul să scape criminalului sistem nazist au rămas cu traume încă nevindecate. Drumul spre lagăre, amintirea primelor zile în care bătrânii erau gazaţi, iar copiii selectaţi pentru “experimente ştiinţifice”, cotidianul imund al vieţii în prizonierat, mormanele de cadavre – toate au rămas în memoriile oamenilor care au trecut prin iadul nazist.
Ziua în care i-a murit întreaga familie
România regimului Antonescu scrie o pagină aparte în desfăşurătorul Holocaustului. Alianţa cu Germania hitleristă din primii ani ai celui de-al Doilea Război Mondial a lăsat în urmă sute de mii de victime ale “soluţiei finale”. Cifrele contează mai puţin, iar ele vor rămâne probabil, mult timp de acum înainte, subiect de dezbatere şi contestare.
Pogromurile de la Bucureşti şi Iaşi plus cireaşa de pe tortul macabru Transnistria (devenită la mijlocul conflagraţiei mondiale un fel de “groapă etnică a României”) rămân însă realităţile horror ale unei ere în care umanitatea şi-a exploatat la maxim latura patologică. Despre asta, despre oroare şi speranţă, despre traume şi puterea de a merge înainte vorbesc şi supravieţuitorii Holocaustului.
Ruth Glasberg Gold o va face la sediul ONU, astăzi, oferind exemplul unei supravieţuitoare a deportărilor din Transnistria. Şi rememorând un amănunt sumbru: 27 ianuarie este o zi cu conotaţii şi mai negre pentru doamna Glasberg Gold. E ziua în care i-a murit întreaga familie.
Mâine, EVZ marchează momentul comemorativ, oferindu-vă povestea incredibilă a unui profesor universitar ieşean care a reuşit să supravieţuiască în trei lagăre naziste. L-a cunoscut pe celebrul doctor Mengele, a transportat sute de cadavre la infirmeriile concentraţionare şi a ajuns, printr-o întorsătură oribilă, jucăria sexuală a unui neamţ.
Şansa l-a ajutat să trăiască şi să ajungă, la 80 de ani, o somitate în domeniul fizicii teoretice, un străbunic împlinit, dar mai ales un om decis să ierte. Fostul deţinut 72762 povesteşte mâine pentru cititorii EVZ cum a învins regimul adus pe lume de Adolf Hitler şi sentimente antisemite vechi şi criminale.