La sfârșitul lumii Supra - Hristos aruncă țigara
Editura Evenimentul si Capital

La sfârșitul lumii Supra - Hristos aruncă țigara

Autor: | | 3 Comentarii | 2431 Vizualizari

Într-o zi, lui Jacques Tati i-a dispărut pipa și i-a fost înlocuită cu o morișcă galbenă.

Era în primăvara lui 2009: Cinemateca Franceză organiza o expoziție dedicată marelui actor și regizor.

Afișele ce anunțau evenimentul, înfățișându-l pe „Monsieur Hulot”, personajul celebru al lui Tati, călare pe bicicletă și cu pipa în gură, au împânzit zidurile Parisului, autobuzele, metroul.

Însă Regia de Transport pariziană le-a dat repede jos, pe motiv că ar contraveni Legii anti-tutun. În semn de protest, Cinemateca i-a pus lui Tati în gură o sfârlează. Noile afișe, inepte, au fost acceptate imediat.

În 1996, Poșta franceză retușase un timbru cu André Malraux, ștergându-i țigara dintre buze. În 2005, Biblioteca Națională a Franței i-a suprimat lui Jean Paul Sartre țigara din afișele unei expoziții ce îi era dedicată. Nici Lucky Luke, faimosul cowboy din desenele animate, nu a fost mai norocos: a fost nevoit încă din 1983 să renunțe la chiștoc pentru a molfăi un fir de iarbă.

Acum, Statul francez, care moare de grija cetățenilor săi, se pregătește să treacă la un nou nivel de protecție.

Pe 16 noiembrie, într-o joi dimineață, senatoarea socialistă Nadine Grelet-Certenais s-a trezit luminată de o revelație: să interzică fumatul în filmele franceze. Ați citit bine: nu în cinematografe (chestie rezolvată de mult), ci în filme! „Liga împotriva cancerului demonstrează într-un studiu că 70% din noile filme franceze prezintă cel puțin o dată imaginea unei persoane care fumează. Aceasta contribuie la banalizarea obiceiului, dacă nu chiar îl promovează la copii și adolescenți, care sunt primii consumatori de seriale și filme, mai ales pe internet.”

Ministra Sănătății, Agnès Buzyn, s-a arătat imediat încântată de idee („Sunt întru totul de acord cu ce a zis Nadine Grelet-Certenais despre cinematograful francez. Vreau să avem o acțiune fermă aici. Nu înțeleg importanța țigării în cinematograful francez!”) și a declarat că a vorbit imediat cu colega sa de la Cultură, Françoise Nyssen, pentru vedea cum poate fi pusă în practică ideea. Scandalul a fost uriaș: între politicieni, în presă, dar mai ales pe internet: fumători, cinefili sau pur și simplu oameni de bun-simț s-au întrecut în ironii și înjurături la adresa guvernului. Cum se va aplica legea în mod concret? Dacă din scenariile noilor producții franceze se vor scoate scenele de fumat, ce se întâmplă cu filmele străine? Dar cu filmele franceze vechi? „Blurăm” țigările lui Alain Delon în „Clanul sicilienilor”, ale lui Belmondo în „A bout du souffle” ori pipele lui Jean Gabin în „Maigret”? Dar țigările de foi ale lui Clint Eastwood în westernurile lui Sergio Leone sau havanele lui Orson Welles în „Cetățeanul Kane”? Sau interzicem aceste filme cu totul?

Dar dacă eliminăm țigările, trabucurile și lulelele, este normal să lăsăm alcoolul? Dar sexul? Le limităm la consumul moderat de bere și vin și la pupat sau le scoatem de tot? Dar viteza excesivă din urmăririle cu mașini ale lui James Bond? O reducem până la limita evitării oricărui pericol? Dar armele? Dar drogurile? Dar jafurile? Dumnezeule, ce filme ni se pregătesc! În fața talazului de ironii, ministra Sănătății a dat înapoi. A zis că n-a zis cuvintele de mai sus, din ghilimele, pe care toată presa franceză le-a citat exact așa.

Să nu iei niciodată în râs o idee care trece la un moment dat prin căpșorul Franței! Chiar dacă pare abandonată și uitată, cu siguranță într-o zi va reveni. Chestia asta o știm încă din 1789. Simptomatic este că, exact în ziua (21 noiembrie) în care ministra Sănătății retracta, Comisia Europeană saluta propunerea acesteia.

Nu ar fi prima dată când Corectitudinea Politică dă iama prin Cultură, încercând să o schimbe în conformitate cu fața ei hâdă și aseptică. În 2011, Editura SouthBook din Alabama scotea pe piață o ediție din capodopera lui Mark Twain, „Aventurile lui Huckleberry Finn”, în care cuvintele „nigger” (negru) și „injun” (piele roșie) au fost înlocuite cu „sclav” și „indian”. Cu doi ani înainte, WordBridge Publishing nu se jena să cenzureze însuși titlul romanului „Negrul de pe Narcissus” al lui Joseph Conrad, astfel încât pe copertă scria: „Cuvântul cu N de pe Narcissus” („The N-word of the Narcissus”).

Formele de cultură pentru copii nu au scăpat nici ele de cenzură. Albumul de benzi desenate „Tintin în Congo”, apărut inițial în 1930, a fost de mai multe ori refăcut, pentru a corespunde pretențiilor mereu crescute ale Corectitudinii Politice.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate