În ciuda opoziției Bulgariei, inițiativa României are susținerea președintelui american Barack Obama și a celui turc, Recep Erdogan. Acesta din urmă a propus crearea unui „grup naval”. Decizia va fi luată în octombrie
„Este cea mai puternică întărire a NATO de la Războiul Rece”. Caracterizarea pe care Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, a făcut-o ieri Summitului de la Varșovia se susține în totalitate. Deciziile luate de liderii celor 28 de țări-membre au întărit flancul estic al Alianței, atât la nord, cât și la sud. NATO a trecut astfel într-o altă etapă. Sau, cum bine spunea președintele polonez Andrzej Duda, „s-a întors la menirea sa inițială: apărarea comună”. După foarte mult timp, deciziile Aliaților nu au mai vizat „reasigurarea” țărilor membre, ci „descurajarea” acțiunilor agresive ale Rusiei, care au debutat cu anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea și au continuat cu sprijinirea forțelor separatiste din estul Ucrainei.
Nu întâmplător, Summitul NATO are loc la o dată și într-un oraș cu o încărcătură simbolică aparte. În urmă cu 25 de ani, la 1 iulie 1991, a fost dizolvat Pactul de la Varșovia, organizație militară pe care URSS și sateliții săi din Europa de Est au opus-o NATO. Momentul a reprezentat înfrângerea indiscutabilă a URSS. După un sfert de secol, contextul geopolitic este din nou unul extrem de complicat și tensionat.
Pentru România, cea mai importantă veste a primei zile a Summitului NATO a fost faptul că SUA susțin sporirea prezenței navale a NATO la Marea Neagră. Potrivit unor surse din Alianță, acest lucru a fost declarat explicit de președintele american Barack Obama în cadrul Consiliului Nord- Atlantic, și a fost întărit de președintele turc Recep Tayyip Erdogan.
El a subliniat că securitatea la Marea Neagră este importantă și pentru țările neriverane, nu doar pentru cele riverane și a propus ca acest lucru să se concretizeze printrun „grup naval”. Acest lucru înseamnă că ideea României nu se va bloca în refuzul Bulgariei de a lua parte, ci poate merge înainte cu sau fără sprijinul vecinilor de la sud.
În replică, guvernatorul pro vinciei ruse Sevastopol, Serghei Maniailo, a avertizat că Rusia va fi forţată să reacţioneze „în mod adecvat”.
În discursul rostit în fața șefilor de state și de guverne din țările membre NATO, președintele Klaus Iohannis a insistat asupra faptului că România a fost o prezență constantă în declarațiile agresive ale oficialilor ruși și a avertizat în legătură cu sporirea capabilităților militare ale Moscovei în peninsula Crimeea. El a punctat că nu ar trebui să existe niciun dubiu că Marea Neagră este o componentă esențială pentru securitatea nord-atlantică, precizând că este așteptată o decizie referitoare la sporirea prezenței navale a NATO la Marea Neagră în luna octombrie.
O altă decizie importantă anunțată de Barack Obama este faptul că, în cursul lunii iulie, SUA vor transfera NATO comanda capabilităților militare de la Deveselu, o componentă importantă a Scutului antirachetă. În plus, Polonia a anunțat că va participa cu o companie la Brigada multinațională de divizie pentru Sud-Est, ce se va forma în România. Acest lucru este o certitudine, fiind anunțat încă din cursul dimineții de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO. Este vorba de circa 200-250 de militari. Per total, Brigada NATO va avea între 3.000 și 5.000 de soldați. România va asigura jumătate din efective, iar Bulgaria a anunțat că va participa cu 400.
SUA plusează cu câte 1.000 de militari în România și Polonia
În plus față de Brigada multinațională, SUA vor trimite în România un batalion din brigada mecanizată (vehicule de luptă blindate Bradley și tancuri Abrams) pe care vrea s-o desfășoare în Europa. Informația a fost publicată de Hotnews.ro, care precizează că este vorba de 1.000 de militari, din totalul de de 4.200 de militari, pe care SUA vor să-i desfășoare în Europa de Est. Militarii americani vor staționa prin rotație la Baza de la Mihail Kogalniceanu. Tot aproximativ 1.000 de militari americani vor fi detașați și în Polonia, informație dezvăluită de președintele SUA Barack Obama, după o întâlnire cu omologul său polonez, Andrzej Duda.
NATO și UE vor lupta umăr la umăr în războiul hibrid
Pentru prima dată în istorie, liderii NATO și UE au semnat o declarație comună prin care au decis ca, începând cu 2017 și 2018 să demareze acțiuni coordonate și paralele pentru a contracara amenințările hibride. Este vorba în primul rând de întărirea capacității de contracarare a unor atacuri cibernetice, de adoptarea unor măsuri imediate pentru creşterea rezilienţei în domeniul comunicaţiilor strategice, de organizarea unor exerciţii coordonate NATO-UE, dar și de schimb de informații între aliați.
SUA și Franța vorbesc despre Rusia pe voci diferite
Îngrijorarea unor țări europene de a nu escalada tensiunile cu Rusia, pentru a nu risca o confruntare directă, dar și a beneficia de avantajele economice ce decurg dintr-o astfel de relație, și-a făcut simțită prezența și la Summitul de ieri. Președintele Franței, Francois Hollande, s-a poziționat public extrem de împăciuitor la adresa Moscovei, despre care a spus că nu o consideră nici „adversar”, nici „amenințare”. „NATO nu a intenționat să afecteze relațiile pe care Europa ar trebui să le aibă cu Rusia. Pentru Franța, Rusia nu este un adversar, nu este o amenințare (...) Rusia este un partener care, este adevărat, poate uneori - am văzut- o în Ucraina - să folosească forța. Am condamnat acest lucru când a fost vorba de Crimeea - și căutăm (...) să găsim o soluție pentru criza din Ucraina”, a spus Hollande, citat de AFP.
Președintele SUA, Barack Obama, în schimb, le-a cerut liderilor țărilor membre NATO să fie fermi în fața Rusiei. A făcut acest lucru atât în cadrul Consiliului Nord- Atlantic, cât și într-un articol pe care l-a publicat ieri în „Financial Times”, în care a atenționat că marea putere de la Răsărit „renaşte după anexarea Crimeii.” „Trebuie să ne reafirmăm determinarea - datoria noastră în conformitate cu Articolul 5 al Tratatului Alianţei Nord- Atlantice - de a apăra fiecare aliat NATO”, a scris Obama. El a subliniat că Occidentul trebuie să ajute Ucraina să îşi apere suveranitatea şi integritatea teritorială prin menţinerea sancţiunilor împotriva Moscovei. Pentru a puncta simbolic relația foarte puternică dintre SUA și Polonia, în special poziția comună tranșantă față de Rusia, organizatorii i-au amenajat lui Barack Obama o replică a Biroului Oval de la Casa Albă.
Rusia: NATO, o organizație „total mioapă”
„Federaţia Rusă urmăreşte cu atenţie Summitul NATO de la Varșovia şi speră că raţiunea va triumfa”, a replicat Dmitri Peskov, secretarul de presă al Preşedinţiei ruse, citat de Agenţia de presă TASS. El a atenționat că NATO și Rusia pot coopera doar dacă Alianța Nord-Atlantică renunţă la „retorica absurdă privind aşa-zisa ameninţare rusă”. „Este absurd să se vorbească despre o ameninţare care ar proveni dinspre Rusia, în condiţiile în care în centrul Europei mor zeci de oameni, iar în Orientul Mijlociu mor zilnic sute de oameni. Trebuie să fii o organizaţie total mioapă ca să distorsionezi în asemenea hal lucrurile (...) Dacă se va căuta asiduu imaginea unui duşman, pentru a monta pe această imagine o isterie antirusească, a alimenta rusofobia şi apoi, plecând de la acest fond emoţional, să amplasezi noi şi noi unităţi aviatice, unităţi terestre, apropiindu-le de frontierele ruse, atunci, în aceste condiţii, este puţin probabil să se poată stabili vreo bază pentru cooperare”, a punctat oficialul rus. Întrebat dacă Federaţia Rusă vede în NATO un duşman, Peskov a subliniat: „Rusia nu-l caută, ea constată uneori existenţa lui”. Apoi, a invocat un proverb englezesc: „Dacă cineva merge ca un câine, miroase ca un câine, latră ca un câine, înseamnă că este un câine”.