Suedia sub asediul bandelor de imigranți

Suedia sub asediul bandelor de imigranți

În ultimii șapte ani, numărul omorurilor și tentativelor de omor s-a dublat în Suedia. În țară există 60 de zone recunoscute oficial în care legea nu mai operează. Poliția își recunoaște neputința de a stăvili crima organizată și anunță că situația va mai dura ani buni de acum încolo. Autoritățile tipăresc ghiduri care învață populația cum să se ferească de criminali.

În 2018, în Suedia a avut loc un număr record de schimburi de focuri, 306. Au fost ucise 45 de persoane și rănite alte 135. Aceste crime au avut loc pe tot cuprinsul țării, dar o mare parte din ele au fost concentrate în sudul țării, în zona Malmö, arată o analiză a Gatestone Institute.

În martie 2019, Centrul Național de Medicină Legală suedez a estimat că numărul omorurilor și tentativelor de omor cu arme de foc a crescut din 2012 cu aproape 100%. Arma cea mai frecvent utilizată este pușca de asalt Kalașnikov. În primul semestru al lui 2018, aproape 50% din schimburile de focuri au avut loc în zonele „sensibile” (așa numitele „no-go zones”, în care legea statului nu mai operează, fiind înlocuită de legea bandelor).

În 2017, un raport al poliției, intitulat „Utsatta Områden 2017” („Zone Sensibile 2017) dezvăluia că în Suedia există 61 de astfel de ghetouri. Pe teritoriile lor locuiește o populație majoritar ne-europeană și aici operează circa 200 de rețele infracționale cu aproximativ 5000 de membri.

Ne puteți urmări și pe Google News

În raport, poliția scrie că în „zonele sensibile” au fost importante conflictele etnice care au loc în diverse colțuri ale lumii:

„… justiția și societatea (suedeze) nu înțeleg aceste conflicte, nici nu știu cum să le trateze. Rolul poliției este de a avea o bună cunoaștere a lumii și o mai bună înțelegere a actualității internaționale pentru a acționa eficient în zona sensibilă. Prezența repatriaților din Siria, a simpatizanților grupărilor teroriste precum ISIS, Al-Qaida și Al-Shabaab, ca și imami care conduc moschei salafiste, toate acestea contribuie la tensiunea între aceste grupări și ceilalți locuitori ai zonelor sensibile. Din vara lui 2014, data proclamării unui califat în Siria și Irak, contradicțiile sectare s-au înmulțit, mai ales între sunniți, șiiți, creștini din Orient și naționaliști kurzi.”

Pe 3 iunie curent, poliția a dat publicității o nouă listă a acestor „zone sensibile”. Numărul lor s-a redus de la 61 la 60.

 

„Securitatea personală – sfaturi și ponturi”

În 2019, schimburile de focuri în stradă au avut același ritm. Pe 10 iunie, la Malmö (circa 300.000 de locuitori, dintre care o treime „născuți în străinătate”, conform statisticilor), un bărbat de 25 de ani a fost împușcat în fața unui birou al serviciilor de ajutor social. În aceeași zi, la gara centrală din Malmö, poliția a împușcat un bărbat care spunea că are o bombă într-un rucsac și care avea un comportament amenințător. Noaptea, două explozii au zguduit orașul.

Municipalitatea din Malmö a dat publicității un ghid pentru funcționarii săi (îngrijiri la domiciliu, centre de readaptare, locuințe sociale) care să îi ajute să se deplaseze într-o oarecare siguranță de la domiciliu la muncă și înapoi.

Ghidul, intitulat „Securitate personală – sfaturi și ponturi pentru a evita situațiile nedorite”, îi îndrumă astfel pe funcționari: „Planificați-vă traseul – cunoașteți-vă cartierul – încercați să reduceți intervalele de timp dintre momentul în care vă parcați bicicleta/mașina și destinația finală”.

În plus, „înainte de a părăsi clădirea, inspectați exteriorul și evaluați riscurile care v-ar putea pune într-o situație nedorită… Îndepărtați-vă de persoanele considerate potențial amenințătoare sau periculoase și măriți distanța de orice altă persoană, dacă nu se mai află nimeni în preajmă.”

După ce a citit indicațiile, un funcționar municipal a acuzat primăria de ipocrizie: „Presei, municipalitatea îi spune că totul merge bine, când nu este cazul. Apoi, trimit mesaje ca acesta la funcționarii lor.”

Indicațiile de securitate ale municipalității par mai degrabă să se refere la o zonă de război, ca Beirutul, decât la Malmö, cândva un oraș pașnic, comentează Gatestone Institute, al cărui fondator este John Bolton, consilierul pentru securitate al Casei Albe.

Poliția le cere suedezilor să se obișnuiască

Și explozia care a distrus un imobil rezidențial la Linköping, pe 7 iunie curent, a părut o scenă de la Beirut. Molozul crea impresia că a fost un bombardament. În mod miraculos, nimeni nu a murit, dar au fost înregistrați 20 de răniți. Poliția crede că a fost vorba de o reglare de conturi între bande. După două săptămâni, pe 21 iunie, doi bărbați au fost împușcați în Skäggetorp, un cartier din Linköping aflat pe lista zonelor „no-go” din Suedia.

Pe 30 iunie, trei schimburi de focuri între bande au izbucnit în trei periferii diferite din Stockholm. Două persoane au fost împușcate în cap și au decedat. De la începutul anului, în capitala Suediei, au fost împușcate 11 persoane. La fel ca în 2018. În întreaga țară, au fost ucise prin împușcare 20 de persoane.

La începutul lui iulie, șeful poliției naționale, Anders Thornberg, a declarat că suedezii vor trebui să se obișnuiască cu aceste împușcături: „Credem că situația ar putea dura între cinci și zece ani în zonele deosebit de sensibile. Aceste violențe sunt legate de droguri. Drogul a pătruns în societate și îl consumă și oamenii obișnuiți. Piața există și bandele vor continua să se bată pentru a o controla.”