Suedia se pregătește de război. Dar oare guvernanții au identificat corect amenințarea?

Suedia se pregătește de război. Dar oare guvernanții au identificat corect amenințarea?

Anul trecut, guvernul suedez a trimis fiecărei familii din țară o broșură cu instrucțiuni privind pregătirea de război. Intitulat „În caz de criză sau război”, documentul le cerea suedezilor să reziste invadatorilor „prin toate mijloacele necesare”.

Explicațiile date de autorități pentru această campanie îngrijorătoare lasă să se înțeleagă că pericolul ar putea să vină din partea Rusiei... „Pe măsură ce lumea din jurul nostru s-a schimbat, Guvernul a decis să consolideze apărarea totală a Suediei ... Nivelul de pregătire pentru situațiile de urgență în timp de pace reprezintă o bază importantă a rezistenței noastre în caz de război”.

E greu de spus cât de reală este o amenințare rusească asupra Suediei, dincolo de provocările deja obișnuite, pentru că Putin nu și-ar asuma pe față rolul de agresor pe plan internațional fără niciun pretext. Pentru mulți suedezi, însă, mult mai periculoasă pare a fi situația internă, iar aici răspunderea le aparține exclusiv guvernelor care s-au succedat la putere în ultimele decenii. Câteva date, greu de contestat, vă vor face să înțelegeți care este marea problemă a acestei țări scandinave. Acum doi ani. poliția suedeză a dat publicității un document intitulat „Zonele vulnerabile 2017”. Raportul oamenilor legii identifica 61 de zone în care acționează 200 de rețele de crimă organizată, formate din aproximativ 5 000 de infractori. Deși nu folosește termenul de no-go zones, raportul vorbește de cartiere în care majoritatea locuitorilor sunt imigranți nonoccidentali și descendenții acestora. Să nu vă imaginați că din 2017 și până astăzi situația s-a schimbat radical și poliția suedeză a reușit să impună legea în zonele cu probleme.

În 2018, Suedia a înregistrat un număr record de schimburi de focuri letale, 306 în total. Patruzeci și cinci de oameni au fost uciși și 135 răniți la nivel național. Crimele au avut loc preponderent în sudul țării, unde se află orașul Malmö. În martie anul curent, Centrul Național Judiciar a estimat că, începând din 2012, numărul de împușcături clasificate drept omor sau tentativă de omor a crescut cu aproape 100%. Cea mai populară armă pare să fie Kalashnikovul. La Malmö, oraș în care imigranții reprezintă o treime dintre locuitori, ziua de 10 iunie 2019 a fost de groază. Nimeni nu-și mai amintește ca în istoria recentă a acestei țări scandinave să se mai fi înregistrat un asemenea val de violențe. Mai întâi, un bărbat de 25 de ani a fost împușcat în fața unei instituții care oferă ajutoare sociale. În aceeași zi, la gara centrală din Malmö, poliția a tras într-un bărbat care susținea că are o bombă asupra sa și se comporta amenințător. Seara, încă doi oameni au fost împușcați în zona Lorensborg din Malmö, iar noaptea, două explozii au zguduit orașul. Și în capitala Stockholm poliția pare să fi pierdut controlul. Pe 30 iunie, în mai multe incidente legate de bande, au avut loc trei schimburi de focuri. Doi oameni, dintre care unul a fost împușcat în cap, au murit. Una dintre victime, un rapper pe nume Rozh Shamal, mai fusese condamnat pentru atacuri armate, jaf și trafic de droguri. Numai în acest an, unsprezece oameni au fost împușcați la Stockholm. La nivel național, numărul victimelor a urcat deja la douăzeci de persoane. Poliția tot trage semnale de alarmă, dar politicienii sunt surzi la orice opinii care nu se potrivesc concepțiilor corecte din punct de vedere politic. Potrivit Gatestone Institute, pe 1 iulie, șeful poliției naționale, Anders Thornberg, a catalogat situația ca fiind „extraordinar de gravă”. „Pentru fiecare tânăr care este împușcat (în războiul dintre bande n.r), sunt 10-15 noi (aderenți n.r.)gata să intre în acțiune”, a spus el.

Ne puteți urmări și pe Google News

Ziaristul britanic Douglas Murray e sceptic că situația ar mai putea reveni la normal. Nici măcar în 5-10 ani, așa cum speră poliția suedeză. Iată ce declară Murray într-un interviu acordat anul trecut, pe când își promova cartea „Strania sinucidere a Europei”: “În afara Germaniei, nicio țară din Europa nu a acceptat atât de mulți imigranți în ultimii ani cum a făcut Suedia. Și nimeni nu are atât de multe probleme. Suedezii nu pot face nimic. Nimeni (din Europa n.r.) nu are o clasă politică atât de ridicol de timidă, auto-suficientă și intenționat oarbă. Am călătorit în suburbii și am văzut cartiere întregi copleșite de crime, bande, violuri și atacuri de grenadă. Aproape toti jurnalistii urmeaza linia partidului si regurgitează aceleasi minciuni.Ei (politicienii și jurnaliștii n.r.) par să creadă că treaba lor este să ascundă veștile proaste publicului cât mai mult posibil. Ca și în Germania, publicul trebuie să învețe să citească știrile conform unui algoritm de decodare, așa cum se întâmpla pe vremuri în țările comuniste. Astfel, atunci când este raportat un viol, de exemplu, dacă numele atacatorului nu este menționat, toată lumea știe că agresorul era un imigrant”.

Numărul uriaș de imigranți (raportat la totalul populației) și mănușile pe care le folosesc autoritățile suedeze când vine vorba de pedepsirea celor care încalcă legea (probabil de teamă să nu fie acuzate de rasism) au transformat, în numai câteva decenii, pașnica Suedie într-o țară nesigură. Ce urmează, nu e greu de prevăzut. E vorba mai degrabă de un război civil dect de o agresiune exterioară. Amintiți-vă de avertismentul profesorului francez Gilles Keppel:” Obiectivul pe termen lung al Generației Jihad este de a distruge Europa printrun război civil.

După aceea, din cenușa Europei vor să construiască o societate islamică, Strategia este similară cu expnsiunea Statului Islamic îm Sitia, Irak și Libia, unde orgamizațiile teroriste au reușit să folosească haosul războiului civil pentru a-și întări forțele, a-și crește puterea și a ocupa rapid teritorii”