Zonă mănoasă înainte de 1989, "Sahara Olteniei" se luptă cu expansiunea nisipului. Cauza: după Revoluţie, a început jaful. Localnicii au distrus sistemele de irigaţii şi au pus la pământ păduri întregi.
Numai în Dolj sunt peste 100.000 de hectare în curs de aridizare, zonă cunoscută, istoric, drept "Sahara Olteniei" - un triunghi, pe hartă, între Craiova, Calafat şi Corabia. Duminică, de la ora 18.30,în cadrul campaniei "România din interior", Digi24 descifrează de când durează fenomenul. Răspunsul este, ca în cazul majorităţii problemelor cu care se confruntă România acum, după Revoluţie. Înainte de 1989, autorităţile au reuşit să transforme pământul nisipos într-un paradis agricol.
Pentru a stopa expansiunea nisipurilor, în anii 70, au fost plantate, pe mii de hectare, perdele forestiere care opreau spulberarea nisipului. Tot atunci a fost pus în practică, din banii Băncii Mondiale, sistemul de irigaţii Sadova-Corabia, care, în condiţii de secetă, aducea apă pe 400.000 de hectare. Întreaga structură agricolă, inspirată de modelul californian de agricultură irigată în deşert, producea mii de tone de fructe, legume, cereale, multe pentru export.
"Ce s-a încercat să se facă? În primul rând că nu poţi să ţii un teritoriu cu o aşa suprafaţă, de sute de mii de hectare, să-l ţii nefolosit. Şi atunci cercetările au dovedit ca pe lângă folosirea speciilor forestiere de tipul salcâmului, poţi să practici culturi care să-ţi aducă mari beneficii. Poţi, de exemplu, să amenajezi livezi - si aici au existat livezi deosebite de cireşi, de vişini, de piersici etc. - poţi să foloseşti chiar şi pentru legumicultură. Dar poţi să foloseşti viţa de vie", a explicat Călin Dănuţ, cercetător în cadrul Institutului de Geografie al Academiei Române.
În "Sahara Olteniei", reporterii "România din interior" au aflat cum a ajuns o zonă mănoasă înainte de 1989 să se lupte astăzi din nou cu expansiunea nisipului. Reţeta e una deja clasică în România: după Revoluţie, a început jaful. Localnicii au distrus sistemele de irigaţii şi au pus la pământ păduri întregi. "Alături de jaful din perdelele forestiere, sistemul de irigaţii a căzut pradă dezinteresului. Nu numai al locuitorilor, ci si al tuturor politicienilor care au trecut prin acest spatiu. Oamenii au vină! Au vrut să ducă ceva acasă. Au furat ţevile de irigaţii, au furat motoarele, au dus la fier vechi, acum ne întrebăm ce se întâmplă. Acum, din nefericire, senzaţia mea - si nu vreau să supăr pe nimeni - este de părăsire", a adăugat Călin Dănuţ.