“Atât SUA, cât și China și-au crescut cheltuielile cu 6,6 la sută. Americanii au ajunns la 684,6 miliarde de dolari, iar Beijingul la 181,1 miliarde de dolari”, anunță South China Morning Post, citănd un studiu realizat de Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS).

De altfel, potrivit aceluiași studiu publicat vineri, tensiunile din ce în ce mai mari din relațiile internaționale au dus în 2019 la cel mai mare salt (în ceea ce privește cheltuielile cu apărarea) din ultimul deceniu. La nivel global, creșterea a fost de 4 la sută, comparativ cu anul precedent.

Experții care au redactat studiul au calculat că numai  creșterea cheltuielilor militare americane din 2018 până în 2019 – cifrată la 53,4 miliarde USD – este aproape la fel de mare ca întregul buget de apărărare al Marii Britanii.

„Cheltuielile au crescut pe măsură ce economiile s-au redresat după criza financiară, dar creșterile au fost determinate și de accentuarea  amenințărilor”, a declarat John Chipman, șeful IISS, care a prezentat raportul în cadrul Conferinței pentru securitate de la Munchen.

Europa – forțată de amenințarea Rusiei, dar  și de presiunea americană  de a-și asuma o parte mai mare din cheltuielile NATO – a crescut cheltuielile cu 4,2 la sută, ajungând, însă, abia la sumele din 2008, înainte ca bugetele să fie diminuate de criza financiară globală.

Prăbușirea  tratatului Forțelor Nucleare cu Rază Intermediară din perioada Războiului Rece (INF) și îndoielile legate de reînnoirea noului tratatului de reducere a armelor START, care expiră în 2021, au contribuit la starea de instabilitate, spune raportul IISS. .

Programul chinez de modernizare militară – descris de IISS drept „izbitor pentru amploarea, viteza și ambiția sa” (în primul rând rachetele hipersonice DF-17) , dar și sistemul de rachete hipersonice strategice Avangard din Rusia (care atimg viteze de Mach 27- aproximativ 33.000 km / h) au declanșat panica în țările NATO. Asta pentru că aceste noi arme sunt atât de rapide și atât de manevrabile încât fac inutile sistemele de apărare . Un înalt oficial NATO a avertizat că, în ce privește o astfel de rachetă, este posibil să nu poată fi determinată ținta „până când nu e produce o explozie pe teren”.