Monden
Studiul care schimbă tot ce știam despre lilieci. E incredibil cât de asemănători sunt cu oamenii
Liliecii navighează în mod similar oamenilor, cu ajutorul cartografierii cognitive şi a memoriei spaţiale .
Cercetătorii israelieni au constatat că liliecii navighează în mod similar oamenilor, cu ajutorul vederii excelente, a unei „hărți” cognitive flexibile şi a memoriei spaţiale avansate, conform unor date publicate joi, citate de agenţia Xinhua.
Descoperirile sunt incluse în două studii recente, conduse de cercetători de la Universitatea din Tel Aviv şi Universitatea Ebraică din Ierusalim, ambele publicate joi în jurnalul ştiinţific Science.
Liliecii sunt consideraţi cei mai buni navigatori. Ei parcurg în zbor zeci de kilometri în doar câteva ore şi sunt capabili să revină la punctul de plecare.
Ne puteți urmări și pe Google News
În primul studiu, cercetătorii de la Universitatea din Tel Aviv au monitorizat douăzeci şi două de exemplare de liliac frugivor din Tel Aviv, de la naştere până la maturitate.
De ce sunt atât de periculoase virusurile transmise de lilieci?
Cercetătorii au indicat că intenţionează să dezvolte cel mai mic GPS din lume prin studierea deplasării liliecilor.
Potrivit rezultatelor, liliecii frugivori, la fel ca oamenii, alcătuiesc o hartă cognitivă vizuală a spaţiului înconjurător, pe baza unor repere evidente.
Astfel, liliecii au ajuns să cunoască oraşul în funcţie de structurile mari, unice, precum Turnurile Azrieli sau Centrul Dizengoff, în aproape acelaşi mod în care se orientează oamenii din oraş.
Principala dovadă a existenţei acestei hărţi cognitive, potrivit echipei de cercetători, a fost capacitatea liliecilor de a crea scurtături pe trasee.
În cel de-al doilea studiu, o echipă comună de cercetători de la Universitatea Ebraică şi Universitatea din Tel Aviv au monitorizat exemplare sălbatice de liliac frugivor egiptean, care plecau noaptea pentru a se hrăni în Valea Hula, situată în zona de nord-est.
S-a constatat că liliecii făceau acest lucru folosind o memorie spaţială avansată şi o cartografiere cognitivă flexibilă a pomilor fructiferi, a peşterilor şi a altor obiective situate în zona lor de hrănire. Această ''hartă'' le permitea liliecilor să-şi amintească destinaţiile favorabile şi să poată reveni la acestea.
Recomandările noastre
