Potrivit Barometrului Starea Calităţii în Învăţământul Superior din România, studenţii români consideră că Dumnezeu este foarte important în propria viaţă. Acelaşi studiu arată că o caracteristică potrivită pentru tinerii din universităţi ar fi individualismul, lucru confirmat de faptul că doar 11-12% dintre studenţi se implică în acţiuni de voluntariat.
Când vine vorba de activităţile recreative preferate de tineri, cei mai mulţi sunt adepţii ieşitului în pub-uri, baruri şi terase, shoppingul şi cluburile. Foarte puţini preferă să meargă la teatru, muzeu sau operă în timpul liber.
Cu toate că cei mai mulţi acordă o atenţie deosebită religiei, tinerii au o viziune mai relaxată când vine vorba de noţiunile de bine şi rău. „La nivelul întregului eşantion, scorul mediu pentru cât de important este Dumnezeu în propria viaţă, pe o scală de la 1 «Deloc important» la 10 «Foarte important» este de 8,3, indicând faptul că studenţii acordă o mare importanţă religiei. Studenţii sunt însă mai flexibili când vine vorba despre limita dintre bine şi rău. Pentru doar 23% aceasta este clară şi aplicabilă în orice situaţie, pentru 42% abaterile pot fi justificate în anumite situaţii, în timp ce 36% consideră nu există o limită clară între ceea ce este bine şi ceea ce este rău”, se arată în Barometru. Studentul ideal e interesat să învețe
Fiind puşi în situaţia de a descrie cum arată un profesor ideal, studenţii au scos în faţă comunicarea şi dialogul cu studenţii, calităţile profesionale şi capacitatea de a explica. Contează şi abilităţile pedagogice şi mai puţin important cât de profesionist este în domeniul pe care-l predă. Profesorii puşi să definează un student bun au pus accentul pe interesul pentru cunoaştere, seriozitatea şi disciplina.
Lupta pentru note bune nu rămâne la uşa universităţii. Cei mai mulţi dintre studenţi duc din şcoala generală şi liceu obiceiul de „a se da bine pe lângă profesori”. „Studenţii se simt înstrăinaţi, însă, nu atât faţă de colegii lor, cât mai ales de universitate ca spaţiu care nu este unul favorabil cooperării, ci mai degrabă competiţiei pentru afirmare. Studenţii urmăresc să se afirme în faţa profesorilor, din motive mai degrabă pragmatice, pentru obţinerea de note şi (pe cale de consecinţă), în sistemul public cu finaţatre de la buget, burse”, se mai explică în studiu. Doar elitele ajung în amfiteatre
Universităţile în ansamblu sunt percepute pozitiv de studenţi, cu toate că cei mai mulţi sunt conştienţi că doar un noroc le poate scoate un job bun după absolvire. „Ne aflăm în continuare într-o societate în care universitatea este percepută drept o instanţă de pregătire generală, academică, la ale cărei servicii ar trebui să aibă acces doar cei mai buni, universitate a cărei menire principală este să pregătească elite”, susţin specialiştii care au realizat cercetarea. De altfel, este din ce în ce mai clar că angajatorii îi preferă pe absolvenţii care au mai lucrat, doar 7% ar lua tineri care nu au avut niciun job pe perioada facultăţii.