Statul nu are un plan bine pus la punct pentru a-i ajuta pe investitori să valorifice sursele regenerabile de energie, în ciuda ţintelor precise asumate până în 2020 în faţa Bruxelles-ului.
România şi-a asumat ţinte ambiţioase în faţa Comisiei Europene în ceea ce priveşte ponderea surselor regenerabile de energie în consumul intern, până în 2020. Nu mai puţin de 38% din consumul final brut de energie electrică va trebui acoperit din surse "verzi", la nivelul acelui an.
Ministerul Economiei a elaborat un Plan Naţional de Acţiune în domeniul energiei din surse regenerabile, la solicitarea Comisiei Europene. Potrivit acestui plan, pentru a realiza targetul, în 2020 vom avea instalaţi 260 MW în ferme fotovoltaice, 600 MW pe biomasă.
Cifrele sunt extrem de mari dacă ne raportăm la momentul actual, când astfel de investiţii fie lipsesc, fie vorbim despre capacităţi instalate foarte mici. Singurul domeniu care a început să mai avanseze, după ani întregi de discuţii, este cel eolian. Însă şi aici apar bariere serioase, precum capacitatea limitată a reţelei de transport. În ciuda potenţialului uriaş pe regenerabile despre care se discută, proiecte concretizate sunt foarte puţine.
Plan "făcut după ureche"
Specialiştii din sector contactaţi de EVZ nu sunt mulţumiţi de acest document, despre care spun că e făcut "după ureche". "Planul nu oferă soluţii viabile ca aceste ţinte să se realizeze, ţinând cont de problemele actuale identificate. Este o adunătură de informaţii irelevante pentru problemele existente, care nu planifică, ci doar prezintă starea actuală", susţine Eliza Teodorescu, director executiv al asociaţiei ALMA-RO.
În opinia sa, strategia nu ia în calcul, de pildă, îmbunătăţirea procedurilor birocratice, dat fiind că sunt peste 80 de avize identificate necesare pentru realizarea unei investiţii.
Nicolae Olariu, preşedintele Asociaţiei patronale "Surse noi de energie", susţine, la rândul, său că planul este făcut "la repezeală, nefiind corelat exact cu interesele pe care noi, ca ţară, ar trebui să le avem".
Energie costisitoare
Potrivit lui Olariu, aceste ţinte vor presupune costuri mari pentru noi şi nu avem o strategie de "recuperare a acestor costuri" prin crearea unor motoare de dezvoltare. Deşi, teoretic, au torităţile mizează foarte mult pe biomasă, încă "nu există sus ţinerea acestui sector în România", afirmă Alin Giurgiu, director în cadrul Fondului Ro mâno-American de Investiţii.
"Legislaţia de sprijin nu a intrat în vigoare, iar normele de aplicare nu se ştie când vor apărea", susţine Giurgiu. El notează că vorbim mereu despre "potenţiale" investiţii, nu însă şi despre rezultate.
ŢINTĂ
Peste 10% biocarburanţi, până în 2020
Până la sfârşitul anului 2010, ponderea biocarburanţilor în benzină şi motorină va fi de cel puţin 5,75%, potrivit documentului citat. Cu toate acestea, în acest moment ponderea este de 4%, iar jucătorii din piaţa petrolieră nu cred că se va mai schimba ceva în acest an, aşadar ţinta nu va fi realizată.
"Până în anul 2020, procentul de folosire a biocarburanţilor va fi de cel puţin 10%, în condiţiile utilizării noilor generaţii de biocarburanţi", se mai arată în planul elaborat de Ministerul Economiei. Conform documentului, România are suficient potenţial de a furniza materie primă atât pentru biodiesel, cât şi pentru bioetanol, astfel încât să fie atinse ţintele stabilite.