Săptămâna viitoare se preconizează a fi luat în discuție, în Parlament, documentul trimis de Președintele României privind Strategia Naţională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024. Abia publicat pentru dezbatere, textul Strategiei a și produs un incident diplomatic.
Documentul, produs de Administrația Prezidențială conform Constituției, a fost analizat și avizat favorabil în CSAT în data de 27 mai. Strategia a fost, însă, elaborată după consultarea și admiterea unor propuneri din partea tuturor instituțiilor publice cu atribuții și responsabilități în domeniu securității naționale. Acum a venit momentul ca proiectul Strategiei Naționale de Apărare, care va fi dezbătut în Parlament, să fie făcut public și pentru membrii societății civile, și pentru grupuri de analiști din mediul academic, pentru reprezentanți ai unor think-tank-uri (n.r. organizații cu rol de consiliere), formatori de opinie și jurnaliști. Deja dezbaterile în rândul analiștilor și specialiștilor în strategii au început. La o astfel de discuție, organizată de deputatul USR Lucian Stanciu Viziteu am participat și noi, pentru că Evenimentul zilei e interesat să comunice cititorilor săi informații despre unul dintre cele mai importante documente pentru țară.
Analiștii și consilierii specializați pe strategii de apărare sunt de acord că România este racordată la modelul occidental și că al doilea proiect de Strategie Națională de Apărare (SNAp), semnat de președintele Klaus Iohannis, pare că a cuprins toată problematica, dar trebuie analizat textul cu multă atenție, pe fiecare capitol. Sunt vizate activitatea diplomatică, ordinea publică, activitatea de informații, contrainformații și de securitate, educația, sănătatea, cultura, mediul economic și financiar, securitatea cibernetică, securitatea patrimoniului național, securitatea energetică. Este menționată continuitatea angajamentelor privind apartenența la UE, la NATO și parteneriatul strategic cu SUA.
Textul Strategiei a fost publicat în urmă cu câteva zile pe site-ul Presedinției, pentru a fi consultat de orice cetățean. După adoptarea Strategiei de către Parlament va fi publicat un ghid explicativ. Cine va explica românilor interesați? Instituțiile statului implicate în elaborarea strategiei – MApN, MI, SRI etc – reprezentanți ai unor ONG-uri și presa, ar fi răspunsul.
Trebuie spus că Strategia Națională e un tot care incubă strategii sectoriale, dezvoltate de instituțiile mai sus amintite. Guvernul va avea bani pentru a pune într-o bună practică aceast proiect ”de securitate națională cu accent pe gestionarea integrată a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților de către statul român, într-un context internațional complicat”? Da, sunt de părere analiștii, fiindcă instituțiile care dezvoltă strategiile sectoriale au și vor avea bani alocați pentru punerea în practică a Strategiei Naționale.
Există și teme sensibile, controversate...
Trei mari teme: siguranța cibernetică, corupția și relația cu Rusia
Războiul informațional este o realitate mondială, așa că nu putea lipsi din documentul SNAp tema siguranței cibernetice. Există și în momentul de față pericolul ca România să fie ținta unui atac cibernetic.
În ceea ce privește corupția, aici lucrurile sunt diferite față de precedenta strategie, dezvoltată de președintele Iohannis în primul mandat. În documentul SNAp pe perioada 2015-2019, fenomenul corupției era consemnat ca un pericol la adresa securității naționale, iar serviciile secrete aveau ca sarcină să strângă informații și să conlucreze cu organele judiciare (n.r. celebrele protocoale funcționau). De data aceasta, corupția nu mai este o temă centrală, dar este cuprinsă în document, iar diminuarea ei va fi atributul instituțiilor juridice și a Justiției, în primul rând.
Într-unul dintre articolele din document se face referire la Federația Rusă. Țara condusă de Putin nu este catalogată ca inamic, dar se menționează agresivitatea Rusiei, precum și escaladarea tensiunilor în zona Mării Negre. În art. 104 se consemnează: ”Potenţialul de escaladare a tensiunilor existente în regiune, pe fondul consolidării posturii ofensive şi agresivităţii Federaţiei Ruse din ultimii ani şi al perfecţionării instrumentarului hibrid pe care îl utilizează, reprezintă o preocupare majoră de securitate în context naţional”. De aici, s-a iscat imediat conflictul diplomatic.
Purtătoarea de cuvânt al diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a declarat joi, 11 iunie, într-o conferinţă de presă, că noua strategie de apărare a României prezintă Rusia „în secţiunea ameninţări” şi a reiterat că Occidentalii aruncă vina în mod gratuit asupra Moscovei, conform Hotnews.. Zaharova a afirmat că plasarea Rusiei în rândul surselor de probleme globale nu este un lucru nou pentru Moscova.
A doua zi, pe 12 iunie, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) reacționat. Ambasadorul rus la Bucureşti Valery Kuzmin a fost convocat la MAE în legătură cu declaraţiile purtătorului de cuvânt de la Moscova care a comentat menţionarea comportamentului agresiv al Rusiei în regiune în Strategia Naţională de Apărare a României, afirmând că Bucureştiul a început să plagieze, ceea ce arată că politicienii români nu sunt capabili să gândească independent.
„În contextul declaraţiilor din 11 iunie 2020, ale purtătorului de cuvânt al MAE rus în legătură cu Strategia Naţională de Apărare a României, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a dispus ca ambasadorul Federaţiei Ruse în România, Valery Kuzmin, să fie convocat astăzi (n.r.vineri), 12 iunie 2020, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, unde a avut loc o discuţie la nivel de secretar de stat. Cu acest prilej, secretarul de stat pentru afaceri strategice Dan Neculăescu a comunicat ambasadorului Kuzmin faptul că menţionarea Federaţiei Ruse în Strategia Naţională de Apărare a României nu ar trebui să constituie un motiv de surprindere, acesta fiind efectul comportamentului cunoscut al părţii ruse în regiune din ultimii ani. Acest comportament este evaluat ca destabilizator, inclusiv în cadrul poziţiilor comune adoptate la nivelul NATO şi Uniunii Europene”, transmite MAE.