România are nevoie de reformă administrativă și de un proiect de țară economic. Justiția este esențială pentru democrație dar baza democrației o constituie bunăstarea economică a cetățenilor, spune Stelian Fuia, șeful Alianței Naționale a Agricultorilor, într-un interviu acordat ziarului Evenimentul zilei.
Cei are au reușit să ia un scor mai bun sau aproape la fel cât unele partide istorice la alegerile europarlamentare,după numai trei luni de la înființare, lansează o provocare pentru România și pentru parlamentari: desființarea baroniadelor la nivel local.
Stelian Fuia, șeful Alianței Naționale a Agricultorilor, a explicat, într-un interviu acordat ziarului Evenimentul Zilei, de ce este nevoie de Alianța Națională a Agricultorilor (ANA) și cum poate influența agricultura bunăstarea românilor. În opinia acestuia, justiția este importantă într-o societate, dar primul pas spre o comunitate dezvoltată este bunăstarea economică. El explică cum poate influența agricultura omul de la oraș și cum se poate schimba ceva real în economia românească. El anunță, în premieră, un plan național amplu economic pentru țară, pe care intenționează să îl ducă în Parlament.
EVZ: Zilele acestea, mulți dintre cei care au făcut parte din guvernele PDL și care se regăsesc în partea dreaptă a eșicherului politic scriu epistole. Dumneavoastră personal și Alianța Națională a Agricultorilor unde vă situați?
S.F.: Alianța Națională a Agricultorilor (ANA) încearcă să facă un altfel de politică, o politică de proiecte și nu de leaderi. Încercăm să poziționăm public câteva proiecte esențiale pentru societate și nu să poziționăm niște persoane sau să ne poziționăm față de niște persoane! Personal nu încerc să obțin certificat nici de băsist nici de anti-băsist! Eu am un certificat de agricultor și îmi este suficient ca să mă poziționez de partea celor care muncesc și plătesc impozite! Așa mă recunosc fermierii și asta este important pentru mine!
EVZ. Justiția a fost și este astăzi o temă politică importantă, esențială pentru existența democrației conform multor opinii. Cum se poziționează ANA față de această temă?
S.F.: Justiția este esențială pentru democrație dar baza democrației o constituie bunăstarea economică a cetățenilor. Democrația nu poate funcționa numai cu justiție.
Democrația se bazează pe bunăstare economică! Justiția este importantă pentru toți românii, dar nici un român nu își hrănește familia cu justiție. Românul are nevoie de bunăstare economică. Bunăstarea economică îți dă libertatea de gândire și analiza a ceea ce se întâmplă în jurul tău, în societate.
Un cetățean ce are bunăstare economică are independență, cel care nu o are și depinde de sistem, este prizonierul sistemului! Ori primul pas al acestei bunăstări este ce pui pe masă și cu ce efort! Este esențial! După care bunăstarea, dacă prima etapă se rezolvă eficent și sustenabil, bunăstarea va crește la modul cum ne petrecem timpul, la unde mergem, unde ne plimbăm. Dar, primul pas este alimentația, mai ales calitatea ei.
Ori aici este rolul nostru, al celor care trăim și lucrăm în mediul rural! Al agricultorilor! Să construim proiecte pentru mediul rural!
EVZ: Cât influențează politicul decizia aleșilor locali și a edililor și cât țin cont primarii și consilierii de părerea oamenilor. Ce ar trebui făcut pentru a reduce influența politică la nivel local, mai ales cea de tip baroniadă?
S.F.:Trăim astăzi într-o societate post dictatură și care fuge de dictatură, care încearcă să sancționeze orice exces. Dar în acelasi timp avem 80 la sută dintre aleșii locali cu trei, patru sau mai multe mandate la activ! Avem în același timp peste 80 la suta dintre localități ineficiente economic, care nu colectează bani nici cât să își plătească angajații din primării! Avem câteva mii de dictaturi locale, ineficiente administrativ și eficiente pentru aleși!
ANA consideră că sunt vitale pentru societatea românească două proiecte: Un proiect de democratizare a administației locale și un proiect de țară economic!
EVZ. Avem alegeri din patru în patru ani. Nu este democratie?
S.F.: S-a creat iluzia că unii primari sau președinți de CJ sunt unici, de neînlocuit și fără ei administrațiile respective vor dispărea. Este fals! După unul, două mandate orice ales local își poate găsi alt loc în societate, dacă este capabil, performant. Ori când 80 la sută dintre administrații sunt ineficiente, există o problemă!
De aceea ANA consideră necesar ca mandatele să fie limitate la maxim două!
EVZ: Cum veți face această propunere, veți fi dispuși să colaborați cu ONG-uri sau cu alte partide?
S.F.: Suntem dispuși oricărei colaborări pentru promocarea acestui proiect deși nu cred că vreun partid politic parlamentar susține un astfel de demers.Toți se bazează pe voturile primarilor, ori pentru un astfel de proiect este nevoi de mult curaj politic!
Fiind un proiect politic nou, fără reprezentare parlamentară, nu putem decât să apelăm la inițiativa legislativă cetățenească și de aceea am inițiat procedurile pentru constituirea comitetului de inițiativă și un site de dezbateri: 2mandate.ro. Sper ca propunerea noastră să aibă ecou în rândul cetățenilor și să strângem semnăturile necesare pentru a depune un astfel de proiect în parlament.
EVZ. Ce șanse are un astfel de proiect? Nu va fi sprijint de primari!
S.F.: Este un proiect pentru cetățeni, pentru societate și nu pentru cei trei mii de primari și președinți de consilii județene! România trece printr-o epocă a aleșilor locali! Am avut partide ale primarilor și politici publice axate pe primari și presedinți de consilii județene! ANA consideră că a venit momentul ca aceste politici publice să fie axate pe cetățean și nu pe ales local!
AGRICULTURA: PROIECT DE ȚARĂ
EVZ: De ce este nevoie de un partid al agricultorilor și de ce acum?
S.F.: Pentru că de 25 de ani toți vorbesc de agricultură ca sector prioritar în fiecare campanie iar după aceea agricultura rămâne „la coada” guvernului! Este momentul ca cei care crează plus valoare în agricultură, și sunt peste 1 milion, să-și ia destinele în propriile mâini.
Până în 1989 România și-a industrializat economia și și-a plătit datoriile uriașe pe seama agriculturii!
România are o tradiție a dezvoltării economice bazate pe agricultură dar această tradiție trebuie actualizată și adaptată prezentului. Sunt câteva argumente care ne determină pe noi cei din Alianța Națională a Agricultorilor să propunem un proiect de țara economic și sectorial: agricultura; un proiect bazat pe trei piloni importanți:
- 1. Dezvoltarea ecoomiei rurale. Nu putem discuta de o agricultură dezvoltată fară o economie rurală dezvoltată; creșterea nivelului de trai în mediul rural nu înseamnă apă și canalizare la poartă... locuitorii din rural trebuie să aibă locuri de muncă, venituri pentru a-și permite aceste servicii! Într-un cuvânt bunăstare economică
- 2. Educație: Spiru Haret spunea „cum arată astăzi școala va arăta mâine țara” ori școala astăzi nu arată deloc bine: astăzi doar 45% dintre copii din mediul rural termină școala primară și numai 2,8% urmează studii universitare.
- 3. Serviciile de sănătate în mediul rural: România înregistrează 188,9 medici/100.000 locuitori, cu o diferenţă majoră între mediul urban - 301/100.000 şi mediul rural 58/100.000 locuitori.
EVZ. Cum arată agricultura României astăzi, comparativ cu a altor țări?
S.F.: Agricultura României are după 25 de ani de la revoluție un raport producție vegetală/animal de 65:35, specific unei țări subdezvoltate agricol, care produce și vinde materie primă dar importă alimente pentru a-și hrăni populația; în țări ca Olanda sau Germania, acest raport este invers față de România adică 30:70.
Agricultura este considerată o industrie în ţările UE dezvoltate după ce a fost sprijinită și susţinută din surse publice să atingă un nivel înalt de performanţă şi stabilitate;
În România, în cel mai bun caz, agricultura a avut o contribuție de 6,5% la PIB, ori din calculele pe care experții Alianței Naționale a Agricultorilor le-au făcut, integrând producția agricolă, se poate ajunge la un plus de 5 până 7 miliarde euro la PIB, fără să considerăm impactul deosebit pe orizontală.
Astăzi agricultorii români muncesc pentru a capitaliza alte economii; dintr-o analiză facuta de experții ANA, pe date publice ale MFP, primele 10 corporații din agribusiness (imputuri și trading) au realizat în 2012 o cifră de afaceri de 1,69 de miliarde de euro, un profit brut de 3,5 de milioane de euro și un impozit pe profit de 2,5 milioane de euro, ori 0,154% din cifra de afaceri. De aceea statul trebuie să sprijine și să se bazeze pe capitalul românesc, care crează plus valoare și bunăstare, care platește taxe aici.
De aceea considerăm că este nevoie de un proiect de țară economic și repet, noi propunem agricultura!
România trebuie să se întoarcă la muncă: trebuie să punem punct concepției că ne mai putem îmbogăți vreodată din specula cu terenuri și trebuie să începem să muncim fiecare bucată de pământ care nu este numai un bun privat dar este și un bun public!