Liderul libian Muammar Gaddafi a organizat ieri o inedita dezbatere pe tema democratiei, la Sebha, in desert, in compania catorva analisti si jurnalisti occidentali.
Dezbaterea a fost prilejuita de implinirea a 30 de ani de la crearea Marii Jamahirii Arabe Libiene Populara si Socialista. Gaddafi a dat tarii sale titulatura actuala abia la opt ani dupa ce a preluat puterea, in 1977.
Jamahiria, un termen inventat de el in limba araba, se poate traduce, aproximativ, "statul poporului". Seful statului libian a cautat sa concentreze in acest cuvant intreaga sa filosofie politica, expusa pe larg intr-o Carte Verde.
Lumea, guvernata de frica Omul-spectacol Gaddafi a construit un melanj de socialism, Islam si nationalism arab, proclamandu-se descoperitorul unei "a treia cai" intre capitalism si comunism. El denunta alegerile si crede ca partidele mai mult dezbina decat unesc. In lipsa formatiunilor politice, vointa poporului poate fi exprimata printr-o complicata masinarie de congrese populare si comitete revolutionare.
"Toate puterile care conteaza astazi se afla in mainile celor care au puteri economice si militare care inspira frica altora. Ei te pot infometa. Ei pot inchide usa exporturilor tale", a spus Gaddafi. "Aceasta este o dictatura internationala, practicata impotriva celor saraci", a adaugat el in deschiderea dezbaterii.
La periferia aceluiasi oras in care a facut proclamatia din 2 martie 1977, Gaddafi i-a invitat pe politologul american Benjamin Barber si pe sociologul britanic Anthony Giddens la o discutie moderata de jurnalistul britanic de televiziune David Frost. In afara "dictaturii banului", liderul libian a mai criticat si "dictatura majoritatii".
"51 la suta. Asta nu este democratie. Asta inseamna ca 49% sunt impotriva castigatorului", a apreciat Gaddafi. El a recunoscut insa ca "Libia nu poate rezista impotriva curentului", motiv pentru care s-a si deschis relatiilor cu Occidentul.