Fondul de Dezvoltare şi Investiţii a devenit funcțional începând de ieri. 5.000 de milioane de lei vor pleca la primării și universități doar în 2019, pe baza unei documentații minimale și a semnăturii președintelui Comisiei Naţionale de Strategie și Prognoză.
Până când Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții va deveni operațional, statul român pompează bani într-un fond aproape cu același nume, cu singura diferență că nu e suveran, Fondul de Dezvoltare şi Investiţii (FDI). Despre acesta, președintele PSD, Liviu Dragnea, a scris ieri pe contul său de Facebook: „Primarii au un nou instrument - Fondul de Dezvoltare şi Investiţii (…) Ține numai de primar să vină cu doar două documente la București și banii merg la comunitate, pentru oameni. Punem la dispoziția primăriilor, asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, univer sităților 10 miliarde de euro pentru a oferi cetățenilor o viață mai bună”.
Primăriile şi universităţile pot depune, începând de ieri, proiecte de dezvoltare cu finanţare din FDI. Solicitările pot fi depuse la Registratura Comisiei Naţionale de Strategie și Prognoză (CNSP) şi sunt analizate în ordinea înregistrării. Suma alocată pentru acest an este de 5 miliarde de lei. Potrivit programului, primăriile pot să ceară bani pentru maximum două proiecte, iar pentru a-i primi, trebuie să transmită Comisiei, cea care gestionează Fondul, autorizaţia de realizare a lucrărilor sau devizul de lucrări şi documentaţia tehnică necesară începerii execuţiei acestora.
Fără limită
La rândul său, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, instituția care gestionează FDI, Ion Ghizdeanu, a precizat, la Radio România Actualităţi, ce sume pot fi alocate şi cum este verificată cheltuirea acestor bani: „Nu există prevăzută nicio limită, avem în acest moment asigurat în buget 500 de milioane şi efective pentru primele trei luni 300 milioane de lei, ca împrumut din Trezorerie. Se pot face anul acesta contracte pentru o sumă mult mai mare, dar acestea sunt efectiv plăţile pentru semestrul II, practic. În luna mai vom începe, evident, şi plăţile. Acest fond completează Programul Naţional de Dezvoltare Locală şi el se acordă practic pe măsură ce se lucrează şi nu înainte. Se dă un avans de 5% şi, ulterior, pe măsură ce vin documentele de decont, se va aloca 10% pe măsura realizării lucrărilor. Porneşte pe baza declaraţiei şi cererii fiecărei unităţi admnistrative sau universităţi, dar, ulterior, este verificat inclusiv de ANAF şi de Ministerul Finaţelor Publice, pentru că aici intervine problema excedentului, problema datoriei locale, lucruri care sunt verificate de Ministerul Finanţelor Publice”.
Fondul de Dezvoltare şi Investiţii a fost înfiinţat prin Ordonanţa 114/2018, care prevede că sursa de finanţare a Fondului o reprezintă împrumuturile în lei, acordate din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului.
Ajutor de stat?
Având în vedere atribuțiile CNSP, așa cum sunt ele afișate pe site-ul Comisiei, singura concluzie care se poate trage este că fondurile cu care se finanțează FDI se încadrează la „ajutor de stat”, pentru care este obligatoriu acordul Comisiei Europene. Sigura atribuție care poate justifica gestionarea FDI de către CNSP ar fi următoarea: „în calitate de furnizor, gestionează și implementează, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, după caz, scheme de ajutor de stat care intră în vigoare începând cu anul 2018, în conformitate cu prevederile legale”.
Însă, președintele Comisiei de Prognoză, Ion Ghizdeanu, a declarat, pentru Evenimentul zilei, că banii, luați cu împrumut, de la Ministerul de Finanțe, și dați sub formă de granturi unităților administrativ teritoriale, nu pot fi considerați „ajutor de stat”.
Primul sosit, primul servit
Fondul are prevăzute, pentru următorii 20 de ani, 10 miliarde de euro pentru cheltuieli. Solicitările se analizează și finanțarea se acordă în regim de „primul sosit, primul servit”. Cine a trimis solicitări, înainte de 2 mai, trebuie să le retransmită.
FDI este destinat finanțării proiectelor de dezvoltare care cuprind investiții sau lucrări de întreținere și reparații curente ale primăriilor, asociațiilor de dezvoltare intercomunitară în domenii prioritare. Fondul se utilizează și pentru proiecte de investiții ale universităților: construcția și modernizarea infrastructurii didactice, de cercetare, a spațiilor de masă și cazare pentru studenți și a centrelor de conferință.
Finanțarea proiectelor de dezvoltare se asigură sub formă de granturi, acordate din Fond. Dobânda aferentă împrumuturilor acordate se asigură din bugetul Secretariatului General al Guvernului, prin bugetul CNSP și reprezintă venit al bugetului Trezoreriei Statului. Rambursarea împrumuturilor se efectuează integral de CNSP din bugetul său. UAT-urile au obligația de a restitui, în 20 de ani, doar suma reprezentând contribuția proprie la proiect, pe care și-o calculează singure, fiind verificate de ANAF sau Ministerul Finanțelor. Universitățile, de stat ori particulare, au obligația de a restitui anual 2,5% din valoarea finanțării, pe o perioadă de 20 de ani, adică jumătate din banii primiți.
Opoziția vede doar „cămătărie politică”
Deputatul PNL Florin Roman consideră că mutarea banilor între instituțiile statului este o cămătărie politică. Acesta a explicat, pentru EvZ, cum se acoperă prin FDI banii pierduți la PNDL: „Trecerea cheltuielilor sociale la primării, măsură criticată chiar de primarii PSD, a dus la stoparea investițiilor locale și la blocarea mai multor sute de primării. Între încheierea contractului cu Ministerul Dezvoltării și constructor, după aplicarea OUG 114, cheltuielile au crescut. Constructorul trebuie să asigure un salariu de 3000 de lei pe lună, mai mult decât cel prevăzut în contractul inițial. În plus, prețul bitumului a crescut de la 1200 de lei la 1600 de lei pe tonă. 60 la sută din prețul asfaltului este cel dat de bitum. Plus că a crescut prețul carburanților. Deoarece primăriile au rămas cu lucrările în aer, au primit notificări de la constructori că nu mai lucrează deoarece ies pe pierdere, diferența este acoperită prin acest fond. Însă, banii sunt doar un împrumut.”
Senatorul Florin Cîțu ne-a spus că sumele vehiculate de Liviu Dragnea sunt fantezii: „Realitatea este asta: în 2019, suma pe care o are la dispoziție FDI este de 63 milioane euro (300 milioane lei). Nici vorbă de 10 miliarde de euro, suma pe care o tot aruncă în public mincinosul Dragnea. Asta, în timp ce, în fiecare an, doar gaura din bugetele locale este de aproximativ patru miliarde euro. Ministerul Finanțelor dă acești bani CNSP sub forma de împrumut cu dobândă. De unde are CNSP banii pentru dobândă?”
Darius Vâlcov și-a făcut din Comisia de Prognoză un adevărat minister
Comisia Națională de Strategii și Prognoză, condusă de Ion Ghizdeanu, unul dintre mentorii, potrivit surselor EvZ, „creierului” economic al PSD Darius Vâlcov, a primit în ultimul an, prin OUG, atribuții care, în mod normal, reveneau Ministerului Dezvoltării. Explicația pentru extinderea responsabilităților Comisiei este faptul că se află în subordinea Secretariatului General al Guvernului, care, la rându-i, este controlat direct de Darius Vâlcov în calitatea sa de consilier al premierului. CNSP a fost trecută la începutul lui 2018 de la Ministerul Finanțelor la SGG. Pe lângă FDI, CNSP controlează Programul „Stațiuni balneare”, de aproximativ 6 milioane euro, din care statul va deconta 50% din cheltuielile eligibile, Programul „Investește în tine”, care prevede că „tinerii” între 16 și 55 de ani pot beneficia de credite cu dobândă 0%, garantate de stat în proporție de 80%, Programul gROwth - investim în copii, investim în viitor, proiectele realizate în regim de public-privat etc. Mai mult, pe 12 decembrie a lansat în SICAP licitația pentru PPP în proiectul autostrăzii Brașov-Ploiești, unde instituția nu avea studiu de fezabilitate, anunțând participanții că detaliile contractului vor fi negociate ulterior etapei de depunere ca ofertelor. Instituția a primit atribuţii majore în proiectele strategice în urma adoptării de către Guvernul Dăncilă a OUG 28/2018.