Pentru a scăpa de locurile de la coada clasamentului, multe state participante vor să aducă artişti consacraţi la concursul european.
Ţările participante la Eurovision intră în competiţie, şi în acest an, cu nume deja consacrate fie pentru a scăpa de locurile de la coada clasamentului, obţinute în ultimii ani, fie pentru a-şi păstra locurile fruntaşe. Dacă Grecia şi Turcia, care şi-au anunţat deja participarea cu artişti renumiţi în propriile ţări, vor să-şi menţină primele poziţii, ţări ca Franţa, Germania sau Marea Britanie, care s-au clasat, în ultimii ani, sub locul 10, se gândesc serios să fie reprezentate de nume cu greutate în industria muzicală europeană.
După ce timp de mai mulţi ani Franţa nu a participat cu niciun nume cunoscut la Eurovision, în cursul zilei de duminică, site-urile de specialitate anunţau că renumita cântăreaţă Patricia Kaas (42 de ani) ar putea să fie propunerea francezilor pentru concursul european din acest an. Decizia Patriciei Kaas ar putea fi motivată de faptul că îşi doreşte să pătrundă pe piaţa din estul Europei, acolo unde are loc concursul Eurovision de anul acesta.
Cântăreaţa a început, în luna decembrie a anului trecut, un turneu de promovare a celui mai recent album, „Kabaret“, iar în luna aprilie va cânta în ţări precum Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi Ucraina. La sfârşitul anului 2008, Patricia Kaas a cântat, în cadrul turneului, şi în Rusia, unde şi-a împrumutat numele unei firme de cosmetice şi parfumuri ruseşti.
După ce Franţa s-a clasat de-a lungul timpului, începând cu 1956, anul de debut al Eurovisionului, aproape mereu pe primele cinci locuri, în ultimii şase ani s-a situat pe poziţiile codaşe ale clasamentului - locul 18, în 2008, locul 22, în 2007 şi 2006, sau locul 23, în 2005.
Goana spre podium
Una dintre cele mai cunoscute cântă reţe franceze contemporane, care a vândut de-a lungul carierei nu mai puţin de 16 milioane de albume în întreaga lume, i-ar putea readuce Franţei gloria locului unu pe care această ţară l-a câştigat de trei ori în istoria Eurovisionului. O altă ţară câştigătoare a concursului Eurovision doar o singură dată, în anul 1982, şi care nu a mai reuşit să se claseze în top cinci din 1999 este Germania.
La Eurovisionul de anul trecut, Germania a ocupat antepenultimul loc, 23, devansând Marea Britanie care se clasa pe ultimul loc, 25. Anul acesta, organizatorii germani au decis să schimbe regulamentul intern al concursului. În presa din Germania au apărut speculaţii că un juriu de specialişti va desemna până pe 22 ianuarie un artist care să îi reprezinte la competiţie.
Publicul a reacţionat imediat, nemulţumit de faptul că nu se poate implica în alegerea candidatului. Pe forumurile de specialitate, fanii sunt de părere că unele staruri autohtone precum formaţia Tokio Hotel, cântăreaţa Sarah Connor sau trupa Rammstein ar putea să le reprezinte ţara la Moscova.
În ultimii zece ani, Israelul a urcat în clasament o singură dată, în 2005, când ocupa locul trei la Eurovisionul desfăşurat la Kiev, în Ucraina. Anul acesta organizatorii israelieni au hotărât să aducă în competiţie două cântăreţe cunoscute, Noa (cel mai de succes artist israelian al momentului) şi Mira Awad.
Grecia mizează pe muşchii lui Rouvas
Grecia a fost prima ţară care şi-a anunţat candidatul la Eurovision, încă din luna iulie a anului trecut. După ce şi-a manifestat dorinţa, la un post de radio, de a mai lupta încă o dată pentru ţara lui în concursul european, pop starul grec, arătosul Sakis Rouvas (foto), în vârstă de 36 de ani, a fost numit pentru a reprezenta ţara la Moscova anul acesta.
Artisul a adus Greciei locul trei la Eurovisionul din 2004, iar cel mai recent single al artistului a devenit, în scurt timp, numă rul unu în topurile din Grecia. În 2006, când Atena a găzduit competiţia Eurovision, Rouvas a prezentat concursul, alături de Maria Menounos.
Şi Turcia mizează pe o vedetă autohtonă anul acesta, aducând-o în concurs pe cântăreaţa Hadise, o solistă născută în Belgia, care a câştigat competiţia internă. Piesa cu care va participa artista a avut parte de o primire bună şi a fost prezentată de către televiziunea publică turcă, în cadrul unui spectacol, chiar în noaptea de Anul Nou.
DIN ISTORIA CONCURSULUI Consacraţii ratează primul loc
Cei 53 de ani de competiţie europeană au demonstrat că starurile consacrate nu sunt un garant pentru câştigarea locului 1. Un astfel de artist poate fi considerat celebrul cântăreţ şi compozitor englez Cliff Richard, care s-a bucurat de succes între anii 1950-1960, vremea în care Beatles încerca primii ani în topuri.
Acum în vârstă de 69 de ani, el a reprezentat Marea Britanie de două ori la Eurovision, o dată în 1968, când s-a clasat pe locul doi, şi a doua oară în 1973, când a ocupat numai locul trei. În anii ’70, Julio Iglesias, alt mare cântăreţ, care a lansat peste 77 de albume, a concurat pentru Spania, dar s-a clasat abia pe locul patru.
t.A.T.u, doar locul trei
Pe vremea când se afla printre participantele la Eurovision, Italia a concurat de mai multe ori cu artişti renumiţi. Printre aceştia s-au numărat Romina şi Albano (1976 - locul 7) şi formaţia italiană de muzică pop Richi e Poveri (1978), care nu au reuşit să obţină o victorie, clasându-se pe locul 12.
Tot în 1978, duoul feminin Baccara, care concura pentru Luxemburg, nu reuşea să treacă de locul 7. Un alt duo feminin, faimos în Spania, Azucar Moreno, se clasa pe locul cinci în anul 1990, la concursul european.
Deşi căpătase deja celebritatea internaţională, trupa t.A.T.u ocupa, la Eurovisionul din 2003, numai poziţia a treia din clasament. DJ BoBo a participat la Eurovision în urmă cu doi ani, însă nu a reuşit să treacă nici de semifinale. Mult mai puţine la număr sunt starurile consacrate, care au reuşit să aducă victoria ţărilor pentru care au concurat.
În schimb, concursul european a propulsat pe scena mare a muzicii internaţionale artişti şi trupe debutante în momentul participării. Probabil cel mai renumit caz este cel al trupei ABBA. Melodia „Waterloo“, a uneia dintre cele mai cunoscute formaţii din toate timpurile, ABBA, a adus locul întâi Suediei în 1974. Imediat după aceea, „Waterloo“ s-a instalat în clasamente pe primul loc, iar în SUA s-a situat pe locul şapte, cu toate că Eurovisionul era necunoscut în America la acea dată.
CITIŢI ŞI: România vrea în Top 5 la Eurovision
Ascultă aici melodiile calificate în faza naţionala a competiţiei Eurovision 2009.