Editura Evenimentul si Capital

Scandalul Start-up Nation. Cum risipeşte Guvernul jumătate de miliard de euro

Autor: | | 0 Comentarii | 7235 Vizualizari

„Misiunea noastră este de a oferii suport I.M.M.-urilor în accesarea fondurilor nerambursabile, prin profesionalism, promptitudine, calitate şi servicii complete de consultanţă”. Cu aceast mesaj te întâmpină site-ul Start-Up Nation Romania, iar dacă ai trecut peste greşelile gramaticale, vei afla că este vorba despre un program iniţiat de Guvern în 2017. Pe scurt, 10.000 de Intreprinderi Mici şi Mijlocii (IMM-uri) pot beneficia de prevederile Programului şi de cei 44.000 de euro nerambursabili dacă îndeplinesc cumulativ, la data completării planului de afaceri, mai multe criterii de eligibilitate. Practic, doritorii nu trebuie decât să completeze un formular și, în funcție de punctajul obținut, să primească sau nu bani pentru a porni o afacere. Iar acest lucru se face, de obicei, prin intermediul firmelor de consultanță. Programul Start-Up România ar trebui să demareze pe 15 noiembrie.

Suma totală pusă la bătaie de statul român, 440 de milioane de euro anual, este, cu siguranţă, tentantă, mai ales pentru cei care pot controla mecanismele economice prin care banii ajung în conturile antreprenorilor, dar şi pentru cei care au puterea de a schimba, în interes personal sau de grup, regulile jocului prin Ordonanțe de Guvern.

Cel puțin asta cred sutele de antreprenori care își exprimă dezacordul cu privire la tentativa Ministerului pentru Mediul de Afaceri de a schimba totul. Iar lipsa de încredere a lor a crescut odată cu anunţul încercării de a modifica şi completa OG nr. 10/2017 în cadrul Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea IMM. Adică, de a umbla la criteriile prin care un IMM poate primi fonduri nerambursabile de la stat.

Nu va mai fi ca anul trecut

Start-Up Nation Romania este un program tânăr, aflat în al doilea an de viaţă. În 2017, spre exemplu, din totalul de 8.000 de firme câștigătoare de proiecte, 6.000 au fost din București, Ilfov și Cluj, județe care acum vor fi excluse din program! Ministerul pentru Mediul de Afaceri dorește ca, din 2018, criteriul densității IMM-urilor să aibă cel mai semnificativ impact, ceea ce i-a iritat pe antreprenori, întrucât, în opinia lor, nu are nicio logică să finanțezi statup-uri în zone cu putere mică de cumpărare, aducând zero plus valoare programului.

Schimbările sunt comentate de Raluca Constantin, directorul unei companii de consultanță. „Au încercat să scoată Timișoara, Cluj, Brașov, București și Ilfov. Ceea ce este ilogic! Este ilogic să scoți de la finanțare tocmai județele care au avut anul trecut cele mai multe firme și cele mai mari reușite. Asta pentru că au calculat densitatea IMM-urile din România după o statistică pe care scria 2014! Adică, automat, datele erau din 2013, ceea ce e irelevant!”.

Mai clar, în 2017 Bucureștiul a avut 2926 de proiecte, Cluj – 2989, iar Ilfov 781. „Vor să scoată de la finanțare exact consiliile județene PNL. De ce scoți Bucureștiul, Ilfovul și Clujul, Brașov, Timișoara de la finanțare? Cea mai mare concentrație este în București. Este discriminare!Toată lumea ar fi trebuit să facă scandal, mai ales Bucureștiul și Ilfovul.

Aici sunt marele centre universitare! Ajută-i pe studenți!”, comentează Raluca Constantin.

Principiul „primul venit - primul servit”

O altă modificare pe care vrea să o facă anul acesta Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat este introducerea principiului „primul venit - primul servit”. Raluca Constantin știe foarte bine ce este în neregulă cu acest sistem: „A mai fost un program de acest gen în 2016, bazat pe același principiu, iar în 10 minute din care s-a lansat platforma a crăpat sistemul. Toate fondurile europene au scos acest principiu, pentru că nu e concurențiabil. Eu pot să am un proiect de 100 de puncte pe care îl pot depune în ultima zi, iar cineva cu 75 care a depus după cinci minute a câștigat”.

Anul trecut, proiectele câștigă toare au fost din domeniu IT și din producție. Dar ministerul dorește depunctarea secțiunii IT, lucru considerat o aberație de petiționari, întrucît Strategia Națională de Competitivitate și Strategia Europeană te obligă să punctezi serviciile creative și IT-ul. „Este total ilegal și încalcă orice strategie. Depunctarea activităților IT contravine Strategiei Naționale de Dezvoltare a României. De asemenea, depunctarea industriilor creative”, ne mai spune Raluca Constantin. Apoi adaugă: „Ca să nu mai zic că în ghid scrie „Servicii (exclusiv IT)”. Iar ei au vrut să spună exclus. Mă rog, greșelile gramaticale sunt și ele în trend”.

„Totul e, de fapt, campanie electorală”

Și nemulțumirile antreprenorilor nu se opresc aici. „Ce se punctează? Punctul de lucru sau sediul social? Că așa, dacă sunt din București și nu mai am nicio șansă, îmi schimb punctul de lucru în Giurgiu și punctez. Noi trebuie doar să facem locuri de muncă și să respectăm strategia națională. Ce este atât de greu?”.

Cel mai aberant criteriu este considerat acela ca acționariatul să nu mai fi fost în firme care au fost în insolvența sau în faliment. „Un criteriu total eronat! Trebuie punctat proiectul, nu un factor extern”, izbucnește interlocutoarea noastră.

Cât privește dezbaterea publică, se pare că Ministerul a schimbat procentele de densitate a IMM-urilor în România, dar nimeni nu se știe ce statistică a folosit: „Ne-am întîlnit cu ministrul, dar nu prea aveam loc. Ei au venit cu o echipă mare, noi am fost câțiva. Au schimbat densitatea IMM-urilor după ce toată lumea și-a dat seama că datele erau vechi. Bănuiesc că nu au date noi și au schimbat statistica județelor după cum au avut ei chef”.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI