Consiliul Superior al Magistraturii a redactat raportul privind activitatea judecătorilor și procurorilor pe anul tercut, 2016. Conform datelor furnizate de membrii CSM, publicate în EXCLUSIVITATE de Evz, se arată că în anul 2016 au fost soluționate un număr impresionant de cauze, 3 milioane de dosare. Din acest număr 1.800.00 de dosare penale, astfel, conform unui calcul au fost soliționate peste 8.000 de cauze zilnic.
Membrii CSM suțin că în 2016 numărul cauzelor penale este halucinant de mare. Cei implicați spun că datele trebuie să ridice un semn de întrebare serios. Evz publică, în exclusivitate date din acest raport.
”Mai mult, datele statistice aferente perioadei 2013 - 2015 relevă că lnstanțele din România au avut pe rol, în fiecare an, un număr de peste 3.000.000 de dosare, în timp ce volumul de activitate al parchetelor în aceeași perioadă a fost de asemenea, de peste 3.000.000 lucrări, din care în medie 1.800.000 dosare penale annual. Practic, raportat la populația ţării, o evaluate prtinitoare a încărcăturii pe instanțe și parchete denotă că un număr foarte ridicat de persoane sunt anual implicate În proceduri judiciare. Dincolo de posibilele expllcații sociologice, culturale sau politice, asemenea date ar trebui să ridice un serios semnal de alarmă nu doar pentru cei care conduc instltuțille judiciare, judecătorll și procurorii care își exercită zi de zi profesia În lnstantele și parchetele din România, ci și pentru clasa poltică, mass media, societate și, îndeosebi, cetățeanul - beneficiarii finali ai orlcărui sistem de justiție.
Nu este posibil că toți cei implicați în procedurile judiciare să obțină câștig de cauză, însă,indiferent de felul în care soluția pronunțată le împlinește sau nu aşteptările, este imperios necesar că toţi factorii lmplicatl - judiciar, legislativ și executiv - să ofere celor angajaţi în proceduri judiciare cadrul optim pentru ptutrea justiţiei, un cadru În care justitlabilii să se slmta tratatl corect, cu consecința creșterii încrederii în Justiție. Un factor semnificativ pentru cei ce compun puterile statului în realizarea acestui deziderat, îI constituie înțelegerea nevoilor utilizatorilor justiției, dar și ale corpului profesional care o înfăptuiește.
Reformarea jusițieli prin implementarea unor proiecte și măsuri de amploare sunt importante, însă atenția la nevoi și detalii în îndeplinirea atribuțiilor de zi cu zi poate face diferența. În cele din umă, imaginea și credibilitatea durabilă ale unui sistem, dar îndeosebi ale justiţiei, se formează din suma lucrurilor mari și mici pe care fiecare dintre membrii corpului profesional le realizează, prin conectarea la nevoile societăţii actuale și respectarea deplină a celor trei ,,i", pilonii unei justiţii în slujba cetăţeanului: independenţa, imparţialitate și integritate.
Dincolo de atacurile extrem de agresive la independenţa justiţiei ale unor oameni politici implicaţi În proceduri judiciare penale, preluate și amplificate de o parte a instituţiilor mass media, dar și atacuri accentuate de contextul electoral al anului 2016, ceea ce creează cu adevărat imaginea publică a unui sistem judiciar este modalitatea în care magistrații își îndeplinesc atribuțiile, integritatea și profesionalismul lor”, se spune în Raport.