Evenimentul Zilei > Economie > Starea apiculturii în 2021. Utilizarea în exces a pesticidelor de tip neonicotinoid a cauzat un genocid în rândul albinelor. Ce trebuie să știe românii despre etichetarea mierii
Starea apiculturii în 2021. Utilizarea în exces a pesticidelor de tip neonicotinoid a cauzat un genocid în rândul albinelor. Ce trebuie să știe românii despre etichetarea mierii

Starea apiculturii în 2021. Utilizarea în exces a pesticidelor de tip neonicotinoid a cauzat un genocid în rândul albinelor. Ce trebuie să știe românii despre etichetarea mierii

Romapis, federația asociațiilor apicole din România și Good Food Project, organizație dedicată problemelor obținerii hranei în țara noastră și UE, au organizat marți, 12 iulie, prima ediție a Webinar Despre Miere, o discuție despre starea apiculturii românești din 2021.

În cadrul webinarului au fost prezente și au vorbit unele dintre cele mai active voci în domeniul albinăritului românesc și al instituțiilor care reglementează acest domeniu.

Prezentarea ținută  la începutul webinarului de dl. Mircea Ciocan, președintele Romapis, a subliniat aspectul cu care trebuie să înceapă discuția despre apicultură: deși ne aflăm pe locul 2 în Europa la numărul de gospodării apicole pe cap de locuitor, datorită muncii dedicate a apicultorilor noștri, albinăritul românesc se confruntă cu numeroase probleme grave.

Utilizarea în exces a pesticidelor

Prima dintre aceste probleme este uilizarea în exces a pesticidelor de tip neonicotinoid în România, care a cauzat un veritabil genocid în rândul albinelor. Regulamentele europene interzic folosirea lor pentru culturile în câmp deschis, dar în România se acordă în continuare derogări. Să folosești pesticide care omoară albinele, sub pretextul că te ajută la producția de porumb, rapiță sau alte culturi este ca și cum ți-ai tăia mâna dreaptă ca să-i dai de lucru mâinii stângi.

Cel mai mic preț din Uniunea Europeană

A doua mare problemă se referă la faptul că apicultorii români primesc de la procesatori cel mai mic preț pe miere din Uniunea Europeană (1,82 EUR / kg vs 2,53 în Bulgaria vs 3,79 media UE). Prețul e menținut jos de invazia pe piață, la presiunile marilor distribuitori și procesatori de alimente, a unor cantități imense de miere de calitate scăzută sau contrafăcută din țări din afara UE, cum ar fi China. Fenomenul este amplificat de lacunele legislative și lipsa metodologiei de aplicare pe legile existente, lucru care permite ca pe ambalaje să nu fie trecut procentul mierii care provine dinafara UE, ci doar originea acesteia. Fără etichetare corectă, românii nu au cum să știe dacă mierea lor vine de la o stupină din România sau de la un fabricant de sirop. Mai multe detalii despre aceste aspecte puteți găsi in prezentarea atașată.

Prezentarea președintelui Mircea Ciocan a fost urmată de o serie de luări de poziție din partea membrilor panel-ului de discuții din acest webinar, din care au făcut parte: Alin Prunean, deputat, membru al comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților cel mai activ susținător al apiculturii în Parlament, inclusiv prin intermediul unei interpelări pe tema etichetării corecte a mierii, George Cățean, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Csibi Magor, activist în probleme de mediu și membru Good Food Project și Daniel Buda, europarlamentar, vice-președinte al Comisiei AGRI (Committee on Agriculture and Rural Development) din Parlamentul European, cât și alți reprezentanți ai unor cabinete parlamentare din România și de la Bruxelles. Mai jos puteți vedea cele mai importante luări de poziție din cadrul panel-ului.

”Ceea ce se întâmplă cu etichetarea mierii în acest moment este un lucru iresponsabil”

Alin Prunean: ”România are pe 2020 un deficit de 2 miliarde de euro din comerțul cu produse agroalimentare, deci trebuie să corelăm imperativul hranei de calitate cu cel al aspectului economic și să încurajăm producția românească. Ori ceea ce se întâmplă cu etichetarea mierii în acest moment este un lucru iresponsabil și o lipsă de respect pentru consumatorul român. Din păcate, interpelările mele pe această temă făcute către Ministerul Agriculturii au primit doar răspunsuri evazive. Probabil peste 90% din mierea din piață este etichetată ”Origine din spațiu comunitar sau extra-comunitar”, care practic nu înseamnă nimic dacă nu este precizată clar originea și procentul de miere provenit dintr-o zonă sau alta. La fel de bine putem să scriem pe etichetă ”Miere provenită de pe Terra”.

Legislația națională trebuie să devină mult mai responsabilă, iar consumatorul să știe dacă consumă miere românească sau altceva. Voi continua dialogul cu ANSVSA, ANPC și Ministerul Agriculturii pe subiectul etichetării corecte. O etichetare corectă, care precizează clar ce procent de miere din fiecare ambalaj vine din România, și ce procent din altă parte, ar fi un lucru bun și pentru economie, și pentru consumatori, și pentru producători”.

Scheme ecologice pentru fermieri

George Cățean, secretar de stat în Ministerul Agriculturii: ”E foarte important să găsim metode de a semnala și promova originea și calitatea produselor românești către consumatori. Ca atare, aș dori să le fac reprezentanților apiculturii și celorlalte instituții implicate în domeniu propunerea de organizare a unui grup de lucru, pentru realizarea unei scheme naționale, sau chiar un standard de calitate european, un STG (Specialitatea tradițională garantată) care sa vizeze mierea și să fie o protecție la nivel național și european pentru mierea de calitate.”

Daniel Buda: ”Nu discutăm doar despre miere, ci despre polenizare și despre menținerea bio-diversității. Noua politică agricolă comună prevede 25% pentru schemele ecologice. Este foarte important ca Romapis și celelalte organizații din albinărit să lucreze cu Ministerul Agriculturii, astfel încât aceste scheme ecologice să fie ușor accesibile pentru fermieri. Totodată, ar fi minunat ca în noul Plan Național Strategic aceste culturi de plante melifere să fie cuprinse și finanțate, astfel încât apicultorilor să le fie mai ușor cu producția de miere. Avem la dispoziție 6 luni pentru a face acest PNS, iar o bună subvenționare a plantelor melifere ne va ajuta și la îndeplinirea obiectivelor pe Pactul Verde European (European Green Deal) pe partea de păstrare a bio-diversității, și la sustenabilitatea apiculturii.”

”Dacă vrem produse de calitate, politicile din domeniu trebuie să pună accent pe producători”

Csibi Magor: ” Știm cu toții faimosul proverb ”Dacă dispar albinele, în 4 ani dispare viața de pe Pământ”. Ei bine, e timpul să acceptăm că dacă nu avem grijă de polenizatori, vom avea parte de reacții în lanț care pot distruge o mare parte din habitatul în care trăim. De fapt, discuția nu este doar despre albine și miere, ci despre viitorul nostru, despre cum facem hrana. Politicile în domeniu trebuie să fie mult mai mult în interesul producătorilor și al consumatorului, și mai puțin în interesul procesatorilor, cum din păcate este acum. Trebuie de fapt să ne hotărâm ce vrem: vrem hrană sănătoasă, produsă cu binele consumatorului în gând, sau vrem producție agricolă la volume foarte mari? Dacă vrem produse de calitate, politicile din domeniu trebuie să pună accent pe producători.”

Romapis și Good Food Project vor continua dialogul referitor la cele mai bune modalități de a susține apicultura din țara noastră, atât cu autoritățile de reglementare cât și cu toate celelalte părți interesate în bunul său mers. Acest dialog va fi realizat atât prin intermediul unor noi ediții ale Webinar Despre Miere, cât și prin alte evenimente menite să-i aducă alături de noi pe susținătorii albinăritului românesc.