SRI vorbește de acest protocol în Raportul pe 2014, trimis la Parlament. În același raport se spune că unul dintre efectele protocolului a fost „contracararea unor acțiuni de corupție și fraudă, cu vectori din rândul decidenților/funcționarilor administrației publice locale sau centrale și ai altor instituții ale statului”. În 2016, CCR a decis că SRI nu poate participa la instrumentarea dosarelor penale
Raport privind activitatea desfășurată în anul 2014”, un document depus de Serviciul Român de Informații la Comisia de supraveghere de la Parlament. În septembrie 2015, când i-a venit rândul să fie aprobat de parlamentari, documentul a devenit public și mai mulți ziariști am publicat fragmente din el. După ce Curtea Constituțională a decis că implicarea SRI în activități de cercetare penală nu e corectă și procurorul general Augustin Lazăr a anunțat că a denunțat protoalele cu SRI, o informație din acest raport atrage atenția. SRI vorbește de un „Protocol general” în documentul trecut prin filtrul parlamentar.
Toți pentru unul și unul pentru toți
E drept, Raportul privește activitatea SRI din ultimul an în care director a fost George Maior, dar lucrurile nu par să se fi schimbat până în ultima lună.
La acest „Protocol general” au aderat toate serviciile de informații și două ministere, al Justiției și cel de Interne. Ce conține el, cât se modifică în urma deciziei CCR și a „exitului” făcut de Parchetul General? La ultima sa audiere la Comisie, directorul Eduard Hellvig a recunoscut existența protocoalelor și a spus că le va denunța pe cele care nu corespund noilor reglementări legale.
Încă un element interesant: la un moment dat, în Raport se vorbește de conlucrarea cu alte structuri la nivel de județ. Nu e prima oară când se vorbește de faptul că protocoalele se încheiau și între subordonații din teritoriu. În urmă cu puțin timp, a fost difuzat un fragment dintr- o înregistrare despre care se spune că este cu controversatul procuror Mircea Negulescu, fost lucrător la DNA Ploiești. În acea conversație, se spune că s-a încheiat un protocol separat cu SRI Prahova. Acum apare o confirmare oficială, confirmare pe care am avut-o toți la îndemână, dar nu i-am dat atenția cuvenită.
Urmează un extras din Raportul de activitate al SRI pe anul 2014, așa cum a fost el adoptat la 16 septembrie 2015, de Comisia de Supraveghere a Activității SRI. Fragmentul care urmează este din Capitolul al patrulea, numit: „Cooperare Internă și Internațională”.
Raportul la care am avut toți acces
„Instituțiile semnatare ale Protocolului general de cooperare privind activitatea de informații pentru securitatea națională (SRI, SIE, MApN, MAI, MJ, SPP, STS și ORNISS) au urmărit respectarea principiilor legalității, coordonării unitare, competenței materiale, secretizării mijloacelor și metodelor specifice folosite în obținerea datelor și informațiilor și proprietății intelectuale asupra informațiilor care fac obiectul cooperării. Au fost acoperite, prin acțiuni specifice, toate domeniile reglementate de Protocol, SRI acționând prioritar în direcția îndeplinirii atribuțiilor sale generale.
Activitățile de cooperare s-au axat, preponderent, pe contracararea unor acțiuni de corupție și fraudă, cu vectori din rândul decidenților/ funcționarilor administrației publice locale sau centrale și ai altor instituții ale statului, precum și gestionarea riscurilor generate de activități infracționale ale unor grupări de criminalitate organizată cu conexiuni transfrontaliere
S-au eficientizat instrumentele de comunicare și conlucrare directă cu ceilalți parteneri, stabilindu-se proceduri/ abordări operative în transmiterea informațiilor de interes interinstituțional. De asemenea, conform tendinței de descentralizare, au crescut consistența și calitatea cooperării „pe orizontală” cu structurile teritoriale ale instituțiilor – părți semnatare ale Protocolului, cu rezultate notabile asupra relevanței sesizărilor transmise la nivel național. (...)
Principalele activități de cooperare s-au realizat pe relația cu Ministerul Public, MAI, MApN, SIE, SPP și Ministerul Justiției.
Parteneriatul cu Ministerul Public a funcționat și în 2014 la parametri optimi, fapt reflectat în dinamica rezultatelor atât din perspectiva cunoașterii, prevenirii și combaterii amenințărilor la adresa securității naționale, cât și din punctul de vedere al efectelor în planul instrucției penale. Cooperarea cu MAI și-a menținut tendința ascendentă din punct de vedere calitativ înregistrată în anii anteriori, iar în 2014 s-a constatat, spre deosebire de perioada anterioară, o creștere a volumului activităților de cooperare.”
Protocoale cu MAI, după violențele din ianuarie 2012
Despre aceste protocoale cu Ministerul de Interne, am mai scris, imediat după ce directorul Eduard Hellvig a fost audiat la Comisia SRI, pentru a fi lămurită tensiunea apărută între serviciul secret și minister. Vă reamintesc faptul că ministrul Carmen Dan s-a plâns că în seara violențelor din Piața Victoriei, 1 februarie, MAI a primit de la SRI doar 4 informări, prin sms, venite la secretarul de stat Viorel Ștefu și la șeful IGP, Bogdan Dospescu. La Comisie s-a confirmat acest lucru, plus existența unei convorbiri telefonice între Direcția Generală Apărarea Constituției și Poliție, seara târziu, când violențele se încheiaseră. Atunci, cei audiați, Carmen Dan și Eduard Hellvig, au spus că s-a comunicat „pe orizontală”, potrivit protocoalelor din 2012 și 2015. Acum pot completa informațiile de atunci, protocolul din 2012, la care se face referire și în Raportul pentru 2014 al SRI, a fost încheiat după violențele de stradă din ianuarie 2012, stârnite de contrele dintre președintele Traian Băsescu și Raed Arafat. Atunci, s-a vorbit pentru prima oară de violențele produse de „ultrașii” diverselor echipe de fotbal bucureștene. În 2015, protocolul s-a schimbat în sensul metodelor de comunicare dintre MAI și SRI, fiind incluse mai multe segmente ale ministerului printre beneficiarii de informații.
Protocolul, semnat la 27 octombrie 2004
Protocolul general despre care se vorbește în Raportul de activitate pe 2014 a fost semnat de toate instituțiile enumerate la 27 octombrie 2004. Avea la bază o decizie a CSAT din aceeași zi, de fapt, ultima ședință a acestui for prezidată de Ion Iliescu. Ideea protocolului era separarea activității serviciilor secrete, ministerele semnatare fiind „administratorii” unor servicii: Direcția de Informații a Armatei, la MApN, UM 0962, la Interne și SIPA, la Justiție. Interesant este că SIPA a avut activitatea suspendată în 2004, iar din 2006 a fost desființată. De remarcat este faptul că tot în ședința CSAT din 27 octombrie 2004 se ia și hotărârea cu numărul 00234, categoria „strict secret”, care se numește: „Cooperarea între Serviciul Român de Informații și Ministerul Public pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul siguranței naționale”. În aceeași ședință, CSAT adoptă și o decizie pentru „Constituirea în cadrul CSAT a unui grup de lucru pentru a analiza și clarifica aspectele legate de implicarea serviciilor de informații în aplicarea legislației în special în ceea ce privește combaterea fraudei, corupției și spălării banilor”. A fost o zi plină pentru servicii! Protocolul din 2004, având mai mulți semnatari și avizul CSAT, nu poate fi denunțat, dar necesită o analiză din partea noului CSAT, Justiția fiind cosemnatară.