Protocolul dintre Parchetul General și Serviciul Român de Informații încalcă principiul de drept al egalității de arme în procesul penal, dar și dreptul la apărare, în condițiile în care inculpatul și avocatul acestuia nu au acces la informațiile obținute exclusiv de procuror de la serviciul secret.
Traian Băsescu a prezentat pasaje dintrun document clasificat „strict secret” al UM 0198 București din 9 noiembrie 2011, care arată cum procurorii DNA pot folosi după bunul plac și fără niciun control informațiile obținute de la SRI în baza Protocolului de colaborare, reținând în rechizitoriu o situație de fapt diferită de cea raportată de agenți.
„Finalul acestui document spune așa: În conformitate cu dispozițiile articolului 8 și a articolului 57 din Protocolul de cooperare dintre PICCJ și SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale vă adresăm rugămintea ca datele prezentate să fie destinate exclusiv informării procurorului de caz, potrivit principiului necesității de a cunoaște fără a fi introduse în dosarul cauzei.
Deci acest document marcat strict secret ne arată două lucruri: Protocolul dintre PICCJ și SRI a funcționat din plin, s-a întocmit un Plan de acțiune cu număr și dată și extrem de grav, informațiile care au fost transmise DNA nu au fost destinate și avocatului și inculpaților”, a declarat Traian Băsescu.
Capcane secrete
Avocata Ingrid Mocanu a explicat pentru EVZ care sunt capcanele acestui Protocol încheiat între Parchetul General - cu cele două direcții, DNA și DIICOT - și Serviciul Român de Informații.
„Este încălcat în mod flagrant principiul egalității de arme, dar nu numai acesta ci și dreptul la apărare în sens larg. Ce faci dacă există o situație de fapt, alta decât cea descrisă în rechizitoriu. E vorba de ascundere de probe, practic este vorba despre o infracțiune, despre cercetare abuzivă”, a declarat Ingrid Mocanu.
Despre exact aceeași situație a vorbit și Traian Băsescu. Fostul președinte a precizat că documentul strict secret i-a parvenit în urmă cu câteva luni și privea dosarul „Gala Bute”. Traian Băsescu a dat publicității doar partea de început și finalul documentului, unde se face referire la trei articole ale Protocolului PICCJ-SRI, art. 8, art.15 și art.57, pentru a arăta că „pactul” a funcționat.
Liderul PMP a precizat că a dat publicității fragmentele în baza Legii 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, potrivit căreia „nicio prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată în sensul limitării accesului la informații de interes public sau al ignorării Constituției, a Declarației Universale a Drepturilor Omului, a pactelor și a celorlaltor tratate la care România este parte”.
Cum funcționează Sistemul
Traian Băsescu a făcut apoi un rezumat al conținutului notei secrete. Din ea reiese că SRI a raportat DNA că funcționari din subordinea ministrului Dezvoltării comit fapte de corupție, însă agenții secreți nu pomenesc nimic de ministru, la acea vreme Elena Udrea. Este vorba despre angajații MDRT Ștefan Lungu și George Nastasia și relația lor cu omul de afaceri Adrian Gărdean, dar aceste aspecte erau cunoscute exclusiv de procurorul de caz, potrivit notei secrete.
„Toți cei prinși făcând trafic de influență și încasând sume necuvenite au devenit în dosar denunțători, au primit pedepse cu suspendare și despre cel denunțat nu se pomenește nici măcar ca urmă numele lui în această notă. Asta ne devoalează sau probează de data aceasta un sistem: îi prinzi și pe mituitor și pe cei mituiți, după care pentru a scăpa dau un nume de om politic important. Este vorba despre un document care vizează Gala Bute”, a arătat Traian Băsescu. Avocații din dosarul „Gala Bute” au cerut desecretizarea acestui document, dar cererea le-a fost respinsă.
Kovesi și-a asigurat în 2009 exclusivitate pe informațiile de la SRI
La momentul încheierii Protocolului dintre Parchetul General și SRI, Laura Codruța Kovesi era Procuror General. Articolul 15 aliniatul 2 prevedea ca SRI să-i comunice informațiile destinate DNA sau DIICOT exclusiv lui Kovesi:
Art. 8 – (n.r. Parchetul) Asigură protecția informațiilor clasificare rezultate din activitatea de cooperare, sens în care, ia măsurile necesare pentru obținerea acordului scris al Serviciului, conform prevederilor legale, în vederea documentelor înainte de introducerea în dosarul cauzei.
Art.15 – (1) Comunică Parchetului, la cerere sau din oficiu, informațiile obținute din derularea activităților operative de realizare a securității naționale, care prezintă relevanță și pot fi valorificate în cadrul procesului penal.
(2) Informațiile destinate potrivit legii structurilor centrale ale DIICOT și DNA se comunică exclusiv Procurorului General al PICCJ.
Art. 57 – (1) Parchetul și parchetele teritoriale se obligă să asigure protecția datelor și informațiilor clasificate pe care Serviciul le trimite în cadrul raporturilor de cooperare, în scopul prevenirii oricăror riscuri de pierdere, sustragere, acces neautorizat, divulgare, transmitere ilegală sau distrugere a acestora.
Ce prevede Protocolul DNA-SRI
Serviciul Român de Informații (SRI) și Ministerul Public (MP) au dat publicității, pe data de 30 martie, Protocolul de colaborare dintre Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) și SRI semnat în 4 februarie 2009, de către procurorul general la acea vreme, Laura Codruța Kovesi, adjunctul său, Tiberiu Nițu, și șeful SRI, George Maior, și prim-adjunctul Florian Coldea.
În baza acestui act de colaborare, echipe operative comune formate de agenți SRI și procurori lucrau în anchete penale, fapt negat constant de-a lungul timpului de Kovesi. Potrivit Protocolului, procurorii aveau obligația de a valorifica informațiile, datele, documentele și materialele trimise de SRI referitoare la inițierea sau săvârșirea de infracțiuni, obținute ca urmare a punerii în aplicare a mandatelor, „în măsura în care cunoașterea acestora este necesară pentru constituirea sau finalizarea unei cauze penale și nu afectează derularea activităților specifice pentru contracararea amenințărilor la adresa securității naționale”.
De asemenea, procurorii trebuiau să pună la dispoziția SRI, la cerere sau din oficiu, date și informații de interes operativ pentru contracararea sau prevenirea unor amenințări la adresa siguranței naționale. De partea cealaltă, SRI se obliga să acorde sprijin pentru completarea informațiilor în cazuri complexe, aflate pe rolul Parchetului, scop în care desfășura activități de investigații și supraveghere operativă. De asemenea, SRI acorda sprijin tehnic pentru interceptări, înregistrări sau comunicări prin telefon sau orice alt mijloc electronic de comunicare.
Protocolul Înalta Curte - SRI, cel mai grav
Traian Băsescu a arătat că astfel de documente trimise de SRI la DNA trebuie să ajungă la dosare, pentru ca judecătorii să poată da soluții corecte „Vreau să știți că toți cei menționați în acest document ori au fost disjunși din cauză, ori au devenit denunțători, după ce în faza inițială au dat și câte 8 declarații în care nu făceau referire la inculpatul din ziua de azi, la a 9-a au devenit denunțători și au primit un regim privilegiat. Astfel de documente trebuie să fie făcute publice și să intre în dosare pentru ca judecătorii să poată judeca corect”, a declarat fostul președinte.
De aceea, Traian Băsescu e de părere că trebuie desecretizat și Protocolul încheiat de Înalta Curte cu SRI.
„Avem nevoie urgentă de desecretizarea Protocolului SRI-Înalta Curte de Casație și Justiție. Sigur, doamna președintă Tarcea ne vorbește despre eforturile dânsei pentru desecretizare, dar până când nu va fi public acest Protocol nu vom înțelege mecanismele prin care unele complete de judecată condamnă, așa-numitele canale ale instanțelor”, spune Traian Băsescu.
Contactată de EVZ, avocata Ingrid Mocanu a declarat că acesta este cel mai important Protocol semnat cu SRI. „Protocolul DNA-Înalta Curte este cel mai grav de până acum. Susținerile Parchetului mai pot fi verificate de instanță și puteai să mergi în fața unui judecător și să te plângi că ai fost nedreptățit, că procurorii au făcut abuzuri. Dacă această situație s-a extins și la ICCJ e foarte grav, nu mai poți avea parte de un proces echitabil. Există o situație paralelă a judecătorilor cu ORNISS și probabil că în acest Protocol se precizează ce drepturi au ei în plus”, conchide avocata.
Judecătorii cu patalama de la ORNISS, oamenii Sistemului
Avocatul Antonie Popescu a prezentat un studiu care relevă că 40% din judecători denunță amestecul și presiunile serviciilor secrete în Justiție, scrie luju.ro. În acest context, avocatul arată că este necesară o reglementare strictă, în așa fel încât judecătorii să nu mai fie obligați să se retragă din completele de judecată, doar pentru că nu au certificate de acces la documente clasificate secrete, pentru a fi astfel înlocuiți de alți magistrați care posedă certificat ORNISS (n.r. - Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.
Antonie Popescu atrage atenția și asupra faptul că nu doar judecătorilor li se limitează accesul la informații clasificate, ci și avocaților, care de cele mai multe ori nu-și pot susține poziția procesuală în raport cu autoritățile statului, pentru că nu au acces la acele documente, riscând astfel condamnări în plan intern sau la CEDO.
Ovidiu Silaghi, pentru EVZ: „DNA mi-a făcut trei dosare când urma să îmi fie prelungit mandatul de ministru”
Ținut sub teroare timp de cinci ani de procurorii DNA, Ovidiu Silaghi (foto), fostul ministru al Transporturilor și europarlamentar PNL a aflat, abia acum, cum a fost fabricat dosarul care i-a distrus cariera politică. „Mi-a transmis și mie, azi (ieri n.r.), domnul Tăriceanu link-ul cu ce scrie acolo”, a confirmat, pentru „Evenimentul zilei”, fostul ministru. Detalii uluitoare reies din rechizitoriul întocmit de anchetatorii din subordinea Laurei Codruța Kovesi.
Ovidiu Silaghi a fost pus sub urmărire penală de DNA și prezentat opiniei publice drept un corupt pe baza unor simple denunțuri, care nu s-au coroborat cu nicio altă probă. Cel care a constatat mizeria a fost tot un procuror din cadrul DNA, Marin Nicolae, care a și clasat dosarul, pe 31 ianuarie 2018.
Din istoricul cazului aflăm că, în toamna anului 2013, DNA anunța declanșarea urmăririi penale, în dosarul instrumentat de procuroarea Mihaela Iorga Moraru. Ovidiu Silaghi era acuzat de trafic de influență, pe motiv că ar fi primit bani de la afaceristul Nelu Iordache, denunțător, alături de Tudor Bohalteanu, fost consilier al ex-ministrului.
Imediat, Silaghi a intrat în malaxorul aparatului de propagandă, în presa de casă a DNA fiind scurse stenograme și informații din dosar, iar fostul ministru fiind supus unui linșaj mediatic. De atunci, nimic nu s-a mai auzit de acest dosar. Timp de aproape cinci ani, cauza a stat „în lucru” la DNA, pentru ca, într-un final, ea să fie închisă. Pe 31 ianuarie 2018, procurorul Marin Nicolae a dispus soluția de clasare față de toate acuzațiile aduse lui Ovidiu Silaghi, pentru că „fapta nu există”.
Un șir de coincidențe stranii
În toamna anului 2013, DNA a solicitat ridicarea imunității lui Ovidiu Silaghi, pe motiv că este acuzat de trafic de influență. „Este, dacă vreți, un șir de coincidențe stranii. Prima oară mi s-au întocmit cele trei dosare penale, în 2012, chiar la scurt timp după ce premieul Victor Ponta m-a chemat să mă nominalizeze, din nou, în funcția de ministru”, ne-a declarat Silaghi.
Apoi, în decembrie, a primit, chiar de ziua lui, o înștiințare de la DNA. În 2013, când era europarlamentar, a primit invitația la DNA chiar într-o zi de joi, când trebuia să voteze în Parlamentul European. „Am primit un sms să mă prezint. M-am gândit la copiii mei, la mama și am venit.”, a spus Silaghi.
Ultima înfățișare în fața prcurorilor a fost în iunie 2017, atunci când a fost întrebat ce a făcut în iunie 2012. „Un martor a declarat că am fost cu Liviu Dragnea la Cluj, când eu eram în delegație”, a adăugat Silaghi. Acesta a spus că „sunt cinci ani pierduți, dar nu mă las bătut”. Despre cele trei dosare, fostul ministru a adăugat:„Două s-au dovedit ineficiente şi al treilea, cu denunţul lui Iordache, s-a dovedit abia după 5 ani şi jumătate că e o minciună. Cred că am devenit ţintă când s-a pus problema privatizării CFR Marfă”.
Fără probe
Una dintre acuzațiile aduse lui Ovidiu Silaghi a fost că, în cursul anului 2012 „i-a pretins lui Nelu Iordache, administrator al SC Romstrade SRL, ca o companie de transport aerian din grupul de firme controlate de afacerist să deschidă noi rute care să lege Aeroportul Satu Mare de alte destinații din Europa, în schimbul efectuării plăților de CNADNR către Romstrade. Acuzația s-a dovedit a fi o invenție. Procurorul Marin Nicolae a subliniat că nu au existat probe. Și acuzația că ar fi primit mită 200.000 de euro de la Nelu Iordache a fost desființată de procuror care explică că acuzația a fost susținută doar de un martor denunțător.