Curtea de Apel Alba Iulia obligă SRI și DNA să comunice dacă au colaborat, să depună întreaga corespondență purtată, precum și să dezvăluie numele ofițerului de legătură și numele celor care au avut acces la informații. Solicitările instanței vin în contextul în care Curtea de Apel Alba Iulia a admis cererile unor inculpați dintr-un dosar de corupție cu fonduri europene.
La unul dintre termenele unui dosar de corupție cu fonduri europene, Curtea de Apel Alba Iulia a admis cererile unora dintre inculpați și a solicitat SRI și DNA să comunice dacă au colaborat în anchetă, să depună întreaga corespondență purtată, să dezvăluie numele ofițerului de legătură și numele persoanelor care au avut acces la informații.
Conform minutei instanței au fost admise cererile formulate de inculpații Younes Ziad, Dimitriu Ştefan Florea, Palada Costin Gimi, S.C. Cast S.R.L., Khalil Saad, Bachir Mazen, Deniel Luc Henri Marie şi Tudorache Cristina şi s-au dispus efectuarea de adrese către Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Alba Iulia şi Serviciul Român de Informații prin care se vor solicita următoarele: „să se comunice dacă a existat o cooperare între Direcţia Naţională Anticorupţie şi Serviciul Român de Informații în cauză (...) în baza Protocolului de cooperare încheiat la data de 04.02.2009 între Parchetul de pe lângă înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informații, să comunice la dosarul cauzei întreaga corespondenţă purtată (pe suport hârtie sau în format electronic), inclusiv toate adresele de înaintare legate de interceptările efectuate în cauză, în baza protocolului menţionat, să comunice dacă pe parcursul urmăririi penale, SRI și DNA au constituit echipe operative comune care au acţionat în baza unui plan comun de acţiune în vederea documentării faptei, conform art.3 lit g) din Protocol. În caz afirmativ, să comunice cum s-a materializat cooperarea, componenţa acestei echipe, contribuţia şi identitatea fiecărui membru, respectiv deţinerea de către membrii echipei a avizului de poliţie judiciară necesar”.
Cele două instituții trebuie să comunice dacă pe parcursul urmării penale, SRI și DNA au acționat împreună, conform art.22 şi art. 25 din Protocol, iar în caz afirmativ să comunice măsurile şi responsabilitățile concrete pentru desfăşurarea actitivăţilor, sarcinile fiecărei părţi, precum şi activităţile desfășurate. De asemenea, trebuie precizat și dacă SRI a comunicat către DNA informaţii obţinute din derularea activităţilor operative cu privire la care s-a considerat că prezintă relevanţă şi că puteau fi valorificate în cadrul procesului penal privind dosarul penal, iar în caz afirmativ să comunice informațiile.
SRI trebuie să comunice dacă a acordat sprijin privind efectuarea de constatări tehnico-ştiinţifice în cursul urmăririi penale în dosar, dacă a acordat sprijin DNA pentru completarea informaţiilor prin desfăşurarea de activităţi de investigaţii şi supraveghere operativă şi dacă a acordat sprijin tehnic pentru activităţile necesare punerii în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică, conform art.14 alin. 1 şi 2 din Protocol.
De asemenea, este necesar să se comunice și dacă SRI a pus la dispoziţia DNA informaţii obţinute în virtutea protocoalelor încheiate cu alte instituții, conform art. 17 alin. 3 din Protocol, raportat la dosarul penal, iar în caz afirmativ să comunice la dosarul cauzei aceste informaţii și dacă faptele deduse judecăţii au fost identifícate de SRI în baza art.3 lit. a din Protocol, iar în caz afirmativ, care este documentul şi modalitatea în care a fost încunoştinţată DNA despre aceste fapte.
Instanța a mai făcut și alte solicitări, printre care amintim: să comunice dacă SRI a pus la dispoziţia DNA date, informaţii şi documente despre care s-a considerat că puteau sprijini documentarea cauzei aflate în lucru conform art.13 din Protocol, iar în caz afirmativ să comunice la dosarul cauzei aceste informaţii, să comunice dacă Serviciul Român de Informații „a asigurat înregistrarea sau transcrierea comunicărilor efectuate (telefonic, SMS, internet)” conform art.33 şi art.34 alin. 1, 2, 3 din Protocol, în legătură cu urmărirea penală derulată în dosar, cu referire la ordonanţa de supraveghere tehnică. În caz afirmativ să se depună la dosarul cauzei întreaga documentaţie aferentă acestui demers, inclusiv „Adresa de solicitare” redactată în acest sens de către DNA, conform art. 33 alin. 2 din Protocol, să comunice dacă dosarul penal a fost considerat de către Parchet, respectiv SRI ca fiind o „cauză complexă”, conform art. 14, 22, 49 din Protocol, iar în caz afirmativ să se prezinte motivaţia din spatele acestei calificări, să comunice dacă a existat un ofiţer de legătură cu DNA, pentru asigurarea derulării cu operativitate a activităţilor de punere în executare a actelor de autorizare emise, raportat la dispoziţiile art. 38 din Protocol, care este identitatea acestuia şi dacă acesta deţinea, la data îndeplinirii activităţilor, aviz de poliţie judiciară, potrivit legislaţiei în vigoare, să comunice dacă SRI a comunicat către DNA, conform art. 34 alin. 1 din Protocol, rezultatele integrale ale punerii în executare a autorizațiilor (toate convorbirile sau comunicările efectuate) sau dacă acestea au fost comunicate selectiv şi cine a realizat selecţia și să comunice dacă pe parcursul urmăririi penale în dosarul penal DNA a primit, raportat la dispoziţiile art.8 din Protocol, de la SRI, în baza cooperării, informaţii clasificate, care sunt persoanele care au avut acces la aceste informaţii clasificate (procuror, organe de cercetare penală) şi dacă aceste informaţii au fost introduse în dosarul cauzei în urma declasificării.
Decizia instanței nu este definitivă și poate fi atacată cu apel, odată cu fondul, precizează magistrații.
Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Alba Iulia în data de 9 septembrie 2015, are drept obiect constituirea unui grup infracţional organizat și are 18 inculpați, între care mai mulți cetățeni străini, doi notari din Brașov și 4 firme, iar între părțile civile se află Ministerul Fondurilor Europene.