Ministrul Justiţiei, fostul magistrat suprem Mona Pivniceru, s-a judecat în zeci de dosare cu ministerul pe care-l conduce. Procesele acesteia au ajuns până la Strasbourg. În luna iunie 2012, ea a executat silit ministerul justiţiei, pentru a intra în posesia banilor câştigaţi în instanţă.
UPDATE 2. Ministrul Justiţiei a precizat pentru "Evenimentul Zilei" că litigiul de la CEDO s-a născut anterior preluării funcţiei. În acelaşi timp, Pivniceru a arătat că îşi va retrage acţiunea de la Strasbourg, după ce a analizat dacă se află sau nu în incompatibilitate. UPDATE 1. Noul ministrul al Justiţei, Mona Pivniceru, a declarat, pentru EVZ, că nu mai ştie ce s-a întâmplat cu acţiunea de la CEDO: "Probabil este într-o fază incipientă. Toată lumea mai are de recuperat bani. O să mă interesez să văd ce şi cum". Mona Pivniceru, împreună cu mai mulţi colegi, au dat în judecată, în ultimii cinci ani, Ministerul Justiţiei în mai multe procese deschise la Tribunalul Iaşi şi la Curtea de Apel Iaşi. Procesele vizau litigii de muncă, plata unor drepturi băneşti, drepturi salariale ale personalului din justiţie. Toate deciziile definitive au fost depuse ca dovezi în dosarul deschis la Strasbourg de 535 de judecători împotriva statului român. Pentru plata acestor drepturi băneşti câştigate în instanţă, Mona Pivniceru a decis, în acest an, executarea silită a ministerului Justiţiei. Restanţe de 50.000 de euro Potrivi plângerii depuse al CEDO, în 2009, Mona Pivniceru avea de încasat în urma deciziilor câştigate pe bandă rulantă suma de 192.289 de lei (aproximativ 50.000 de euro). Ea ridicase deja 44.866 de lei şi mai avea de primit diferenţa de 147.423 de lei. În 2009, 535 de magistraţi, printre care şi Mona Pivniceru au dat în judecată statul român la CEDO. Petenţii sunt reprezentaţi la CEDO de către judecătoarea Viorica Costiniu, preşedintele de onoare a Asociaţiei Magistraţilor din România. "Guvernul ar trebui să mai citească Constituţia" Mona Pivniceru nu a putu fi conctactată astăzi, ne-a tranmis un sms că este în şedinţă. Atunci când a depus plângerea la CEDO, în 2009, Pivniceru declara că puterea judecătorească nu mai este recunoscută ca putere prin atacurile guvernanţilor. "Sunt emise ordonanţe de guvern care încalcă legi organice stabilite de Parlament, adică puterea executivă a ajuns să se suprapună peste puterea legislativă şi aduce atingere puterii judecătoreşti. Guvernul ar trebui să mai citească Constituţia, care spune că în România puterile sînt egale şi nu se suprapun", declara Mona Pivniceru, într o conferinţă de presă, la Tîrgu Neamţ. Cererile celor 535 de magistraţi depuse la CEDO a) Solicităm să constataţi încălcările aduse de statul român drepturilor înscrise în Convenţia Europeană în art. 6 ţi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie. b) Solicităm ca în temeiul art. 46 din Convenţie să obligaţi statul român să procedeze la executarea obligaţiilor stabilite prin hotărârile judecătoreşti la valoarea actuală de circulaţie. c) Solicităm acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit, consecinţă a neexecutării ori executării cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti şi a climatului general de degradare la care am fost expuşi. "Nu putem trăi în climatul de dezonoare la care a fost adusă profesia pe care o exercităm" "Suntem demoralizaţi şi este lipsită de substanţă activitatea de judecată care constituie esenţa profesiei noastre deoarece şi populaţia ne acuză de condamnările României de către C.E.D.O., iar Parlamentul şi executivul nu dau semne publice că ar avea vreo legătură cu acestea, cadrul legal privitor la salarizarea prezentă şi de perspectivă a magistraţilor stârnind vii dispute acuzatoare cu privire la activitatea noastră, părând a nu mai conta nici faptul că aparţinem puterii judecătoreşti şi nici faptul că România şi-a asumat o serie de obligaţii cu privire la independenţa sistemului judiciar care include şi o componentă economică. Pentru toate acestea, suma datorată cu titlu de daune morale poate să fie la limita modicităţii, însă cererea de condamnare ar avea un caracter reparator deoarece nicio profesie şi nici unii dintre noi nu putem trăi în climatul de dezonoare la care a fost adusă profesia pe care o exercităm".