Sportul românesc a ajuns un pacient muribund. Perspective sumbre înaintea Olimpiadei de la Tokyo

Sportul românesc a ajuns la cel mai jos nivel din istorie și căderea continuă zilnic. Problemele sunt multiple și este nevoie de un mega-proiect și investiții pentru a ieși la liman

Ca discuție generală, cauzele decăderii sunt multiple și au fost discutate de la A la Z de mass-media și specialiști: lipsa de finanțare, infrastructură sărăcăioasă, arie de selecție din ce în ce mai mică. Necazurile încep de la bază, de la copii și juniori, acolo unde antrenorii sunt demotivați și depășiți de realitățile prezentului. Mulți tehnicieni, din toate ramurile sportive, au ales să plece la cluburi sau la federații din străinătate.

Dispariția rezultatelor se vede cel mai bine la sporturile olimpice, adică la disciplinele care trăiesc pentru marele bal ce are loc din patru în patru ani. Să luăm ca reper perioada post-revoluționară și să privim bilanțul medaliilor câștigate la JO.

Din jos în mai jos în ultimii 20 de ani

În 1992, la Barcelona, România își trece în cont 4 medalii de aur, 6 de argint și 8 de bronz. Patru ani mai târziu, la Atlanta, „tricolorii” revin în țară cu 4 medalii de aur, 7 de argint și 9 de argint. Urmează apogeul, în 2000, la Sydney, acolo unde românii urcă de 11 ori pe prima treaptă a podiumului, de 6 ori pe cea de-a doua și de 9 ori pe ultima treaptă.

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

Atac israelian în Iran. Explozii puternice în Iran, Irak și Siria

De aici începe regresul. La Atena (2004), inventarul medaliilor arată astfel: 8-5-6, la Beijing (2008): 4-1-3, la Londra (2012): 2-5-2, iar la Rio de Janeiro (2016): 1-1-3. Bineînțeles, problema nu trebuie privită doar ca o recoltă de medalii. Semnalele regresului au apărut nu numai la JO, ci și la Campionatele Europene și Mondiale.

Reprezentativă pentru haosul din sport este prăbușirea gimnasticii. Nu există o altă ramură la care România să fi făcut atâția pași înapoi. De unde țara noastră dădea naștere legendarei Nadia Comăneci și lansa nume fantastice: Daniela Silivaș, Lavinia Miloșovici, Andreea Răducan, Cătălina Ponor sau Sandra Izbașa, naționala feminină a ajuns în situația în care nu se mai califică la Olimpiadă.