Dacă nu au peste 80 de studenţi la studii de licenţă şi 30 la master, domeniile celei mai mari universităţi din ţară vor dispărea din grilă. Criza a lovit din plin universităţile româneşti, iar prima dintre cele care au „strâns” cureaua este Universitatea din Bucureşti (UB). Măsurile anticriză prevăd, între altele, desfiinţarea specializărilor care nu au peste 80 de persoane înscrise la studii de licenţă şi peste 30 de studenţi la cele de masterat. Mai mult, se vor reduce la minimum sporurile acordate cadrelor universitare. Profesorii pot răsufla liniştiţi într-o singură privinţă: nu se vor face disponibilizări, promite conducerea UB.
Lupta cu criza Înscrierile la facultăţile celei mai mari universităţi din ţară, care încep de mâine, ar putea fi o salvare pentru problemele economice ale instituţiei. Fiecare student în plus înseamnă mai mulţi bani în vistieria instituţiei.
Studenţii însă nu sunt singurii care pot umple „puşculiţa” UB, care are un deficit de aproape 20 de milioane de lei, adică suma necesară pentru plata salariilor pe două luni. Senatul universităţii a realizat şi un program de măsuri pentru redresarea economică. Acesta prevede reducerea tuturor sporurilor de 30%, atunci când „se constată lipsă de loialitate faţă de instituţie”, dar şi faptul că programele de studii trebuie să-şi acopere cheltuielile din venituri proprii.
Fiecare facultate în parte va adopta un program propriu de măsuri, pe lângă cel realizat de conducerea universităţii, cu recomandarea să nu se acorde prelungiri de activitate profesorilor peste 65 de ani, decât după o analiză în Consiliul Facultăţii.
Măsurile de redresare vor merge până la economisirea curentului electric, a apei, gazelor şi chiar a consumabilelor.
Matematica, Fizica şi Chimia, „Cenuşăresele” universităţii
Facultăţile care au foarte puţini studenţi vor avea cel mai mult de suferit. „Facultăţile de Fizică, Matematică şi Chimie sunt cele mai afectate de criza economică, acest lucru fiind provocat şi de faptul că, de la an la an, acestea au studenţi din ce în ce mai puţini. Peste tot în lume, nu doar la noi, aceste domenii nu mai au căutare, nu mai prezintă interes pentru viitorii studenţi”, a specificat Aurel Ghimpu, purtător de cuvânt al Universităţii din Bucureşti.
Problema lipsei de interes din partea tinerilor români pentru cele trei domenii nu este una nouă, dar s-a acutizat în contextul crizei economice. De-a lungul timpului, alte asemenea facultăţi din ţară au încercat să-i atragă pe candidaţi prin reducerea taxei de înscriere sau chiar cu eliminarea acesteia.
Tot ca măsură anticriză, la mai multe universităţi din Capitală, dar şi din ţară, s-au mărit taxele de studiu. UB şi Academia de Ştiinţe Economice au adăugat 500 de lei la „costul” unui an universitar, studenţii trebuind să plătească în jur de 3.000 de lei pe fiecare an de studiu. Totodată, taxele de înscriere variază între 50 şi 250 de lei, la nivelul întregii ţări. Înscrierile încep de mâine
Dacă absolvenţii facultăţilor abia au ieşit din febra examenului de licenţă, pentru cei de liceu abia de acum încolo încep emoţiile. Majoritatea uni versităţilor române îşi deschid porţile pentru „boboci”.
Astfel, pentru cele 19 facultăţi ale UB, candidaţii îşi pot depune dosarele de înscriere de mâine până sâmbăta viitoare, pe 18 iulie. Examenele se vor susţine între 20 şi 25 iulie, iar rezultatele vor fi afişate pe 28 iulie.
ADMITERE
Dosar sau examen
La UB se face concurs de dosare la Ad ministraţie şi Afaceri, Biologie, Chimie, Fizică, Filosofie, Geologie şi Geofizică, Geografie (ID, FR), Istorie, Litere (pentru domeniile de licenţă limbă şi literatură, ştiinţe ale comunicării şi ştiinţe administrative, zi), Limbi Străine (italiană, portugheză, rusă, maghiară, slave, filologie clasică, neogreacă, moderne aplicate, romani), Matematică şi Informatică (ID), Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei (pedagogie, psihopedagogie specială şi psihologie, ID), Sociologie şi Asistenţă Socială. Examen se dă la Drept, Geografie zi, Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Litere (Comunicare şi PR şi Studii Europene), Limbi (engleză, studii americane, franceză, germană, spaniolă, arabă, chineză, ja poneză), Matematică şi Informatică zi, Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei (Psihologie zi).
ABSOLVENŢII DE LA „SPIRU” POT DORMI LINIŞTIŢI
Andronescu le va pune ştampila pe diplome La universităţile private nu sunt probleme cu banii, ci cu diplomele. Studenţii care au terminat o facultate cu specializarea acreditată sau în curs de acreditare, indiferent dacă facultatea respectivă era de la Universitatea „Spiru Haret” (USH) sau de la „Petre Andrei”, pot sta însă liniştiţi. Diplomele le vor fi recunoscute de Ministerul Educaţiei.
„Niciunul dintre studenţii care au terminat cursurile unei specializări acreditate sau în curs de acreditare nu trebuie să-şi facă griji. Problema s-a pus, însă, în momentul în care «Spiru Haret » ne-au cerut să recunoaştem peste 60.000 de diplome, un număr foarte mare, mai mare decât numărul studenţilor la zi”, a explicat ieri Andronescu.
Prin urmare, ministerul a solicitat, printr-o scrisoare deschisă, ca „Spiru Haret” să spună care sunt specializările pentru care are nevoie de diplome cu antetul ministerului. De aici a izbucnit un întreg scandal, menit să-i deruteze pe cei care au făcut sau fac studii la „Spiru” sau la „Petre Andrei”.
Proces pe specializări
Disputele dintre minister şi „Spiru Haret”, unde învaţă, în prezent, unul din trei studenţi români, fac obiectul unui proces aflat pe rol.
„Povestea e veche. Ministerul e obligat să publice, anual, o hotărâre de guvern cu specializările acreditate. «Spiru Haret» voia, probabil, să aibă mai multe specializări acreditate, aşa că ne-a dat în judecată. Prin urmare, universitatea a fost scoasă din hotărârea de guvern până se termină procesul aflat pe rol”, a adăugat ministrul.
Astfel, în Hotărârea de Guvern pentru aprobarea Nomenclatorului specializărilor de studiu acreditate sau autorizate apare o notă care specifică eliminarea Universităţii „Spiru Haret” din document, conform unei hotărâri a Curţii de Apel Bucureşti, din decembrie 2008.
În plus, USH a refuzat să se supună, anul acesta, procesului de evaluare a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) şi s-a adresat unei alte instituţii, de peste hotare. „Nu trebuiau să refuze evaluarea ARACIS. În fond, aceasta e instituţia care realizează şi a creditarea”, a menţionat şi Mircea Miclea, fost ministru al educaţiei.
Reprezentanţii de la „Spiru” au hotărât ieri să amâne pentru luni emiterea unui răspuns cu privire la scandal.
Nici absolvenţii de la „Petre Andrei” n-ar trebui să-şi facă probleme: „Diplomele sunt în regulă, nu există niciun risc pentru studenţi. Cei 1.400 de absolvenţi vor avea diplome recunoscute”, a declarat şi Doru Tompea, rectorul universităţii.